Mai greu este să zbori
Cu aripi frânte în micimea clipei
Și sufletul sfârtecat de iluzii spulberate în plin de destin,
Mai greu este să te oprești
Din drumurile pe care ai plecat
Și la care, desigur nu le vezi sfârșitul...
Acolo, spre infinit, totul pare neclar,
Iar răsuflarea pare tulburată de lenea inevitabilului ,, dacă''...
Mai greu este, totuși să recunoști
Că rectilinia cale ce conține
Două puncte cunoscute și unul necunoscut,
Este bruscată de diverse dileme de viață,
Ce vor să o modifice,
Să o facă sinuoasă,
Să lepede din claritatea incomodă a realului,
Să nu ai opțiuni de planificare, comunicare, statuare...
Dar nu este cazul să pleci capul taciturn,
Să recunoști că nu poți învinge singur timidul ecou
Ce este rezonat de o chemare din senin la dragoste...
Ai o simplă cale de parcurs...
04.03.2015
Bogdan Stoicescu
-->
Comentarii