aseară că te dor bucăţile de inimă
răsfirate în tine, peste tot. N-ai ştiut
că toate erau ale mele, durerea era
a mea. Tu, sufletul, ai zburat din ea.
Când te întorci,
să faci curat,
să le strângi pe toate (în forma lor),
să le pui într-o pungă şi
să le îngropi undeva, la umbra unui vişin şi
lumina ta
să pui. Poate vor (mai) rodii
vreodată. Să ai grijă de tine. Eu.
Aştept.
-->
Comentarii