mozaic
tot mai slăbit,
căutând în zăpadă
ceva din copilărie…
fereastră deschisă,
răzleți fulgi de nea
în aroma de ceai.
stând pe acoperiș:
luminile orașului,
mai aproape de stele.
solstițiu-
moșul aruncă bastonul-
mai vioi prin nămeți.
luna,
prin ploaia de meteoriți,
torță aprinsă.
*
la un suc
cu elevii mei-
furtună prin amintiri.
ieri parcă
e astăzi;
florile tot frumoase.
cântând "pe ieri",
în apele clipei,
ofranda unui gând bun.
*
văzătorii cu inima
înfruntă fără frică
tenebrele.
e atât de rece!
și albul se suprapune
peste negru
prin întuneric,
ecoul glasurilor
formează pârtii.
în liniștea înserării,
lângă tine,
se topesc zăpezile.
pipăind nevăzutul,
muzica cosmosului
foarte aproape.
*
în fiecare poem şoptit,
un cod melodic secret-
găsește cheia!
un strop de cerneală
oferă infinitului
o poartă spre vis
zăpadă timpurie-
fiori
pe marile trepte ale vârstei.
nicio stea,
doar vulpea speriată
de stolul de grauri.
miez de noapte-
duși de vârtejul de vânt
ochii deschiși.
-->
Comentarii
Lenus,Vladimir
multumesc pentru popas.
Tuturor, o vara placuta!
Super... felicitări, Anișoara !