Stare

Stare


Mă prinde așa câte un suspin,
în timp ce tu mimezi discret,
mimezi iubirea, iz de vin,
când te așteaptă un poet.

Mimezi în viața ta ca muză,
deschizi și ușă nichelată,
îți faci dintr-o trăire scuză,
în rol de-amantă supărată.

Ai vise nouri care plâng,
porți voalul vieții transparent,
eu am să-l pierd, sau poate-l strâng,
când țipi la mine vehement.

Ai fost un vis cândva , îți pasă,
o muză, poate încă o dată,
ai să rămâi în mâini cu-o plasă,
pe aceeași stradă ... supărată.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->