primăvara
este asteptatul
nesomn
al păsărilor
ce-ți lasă iubirea
la fereastra
unde
visele tale fac cuib,
primăvara
ne învață să fim
iarba
și în verdele crud
ascundem izvorul de lacrimi,
sufletul
de miei inocenți,
scriem stîngaci pe pereți
cuvinte
ce numai noi
le rostim.
cînd spre cer
suim
sa ne fim
ziua nori
noaptea stele cocori...
Comentarii
Frumos poem!