Două umbre, mână-n mână,
La linia unu peron,
Parcă-ar vrea să mai rămână
Pe trotuar, la un șotron.
Oare dragostea-i cu frână,
În jocul acesta sincron?
Două umbre, mână-n mână,
La linia unu peron,
Zâmbesc deschis vieții până
Își mută clipa-n vapotron
Sau în ce au la-ndemână.
Iubirea-i ca un electron:
Două umbre, mână-n mână...

Comentarii
Imaginea întregește timidele mele versuri. Îți mulțumesc, dragă Aurelia.