Suflete lumină

1979337158?profile=originalEram cândva o minge de magică lumină
Ce-a coborât din ceruri să prindă chip de lut
Și ne unea un suflet și-o muzică divină
Dar când ne-am prăbușit nu ne-am recunoscut.

Și-am rătăcit în lume cu suflet jumătate
Tot căutând lumina să ne putem uni
Tu l-ai urmat pe soare eu am rămas în noapte
Și-atâta timp pierdurăm fără a ne-ntâlni.

Am răsărit departe-n grădina neștiută
Când tu desfășurai pe cer aripi de vise 
Tu căutai iubirea, eu am rămas pierdută
Luptându-mă cu lacrimi și gânduri interzise.

Dar ți-ai întors privirea și m-ai zărit plângând
La margine de viață fără să am vreo vină
Când ochii se-ntâlniră ne-am pomenit cântând
Aceeași melodie de suflete lumină.

Poate că-n astă viață timpul ne presează
Și că lumina noastră-i aproape a se stinge
Dar mi-ai jurat în versuri că-n viața ce urmează
Mă vei găsi îndată și dragostea va-nvinge!

de Gabriela Mimi Boroianu
08.03.2015

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Cu bucuria lecturii!

  • Dragostea invinge intotdeauna. Versuri frumoase!

  • Mulțumesc frumos, draga mea prietenă! Mă onorează cuvintele tale!
  • OF, o poezie a sufletului si a genezei, o poveste de incept care nu are vreodata sfarsit. O nota de melancolie, un vis parfumat, lumina si zambet, dar mai inainte de toate multa admiratie si... reverente, draga mea prietena! 

Acest răspuns a fost șters.
-->