doar un hoinar fără oprire pe cărările
bătucite de clipe. Ştiam că e al meu,
deşi nu-l am.
Sufletul.
Plecasem braţ la braţ dinainte
de a mă naşte. De atunci, colind toate cotloanele
(din mine)
să-l aflu. N-am învăţat să privesc
înaltul,
în sus,
spre albastru. Nu-mi închipuiam că el
şi-a deschis aripile şi zboară în cerul lui. Eu
eram în acelaşi loc,
în al meu,
roşu. Hoinar.
02.06.2014, ora 12,35’

Comentarii