Sunt patima...
Sunt patima lumii, o spun cu mâhnire
cuvânt de la țară și vestea ce încă
mai poate opri un vis la pornire
lângă ușă, pe buze, ce sub limbă mănâncă.
Sunt cuvântul mocanilor ce cară povară
când merg către târguri cu pașii înceti,
un abur de toamnă prin horn ce strecoară,
gândul povată, depus pe pereți.
Sunt patima țării, în bură, în ger
iubesc doar o mare în valu-i prăpăd,
sunt păsări la streșini, ce ies apoi pier,
sunt pruncul bătrân ce în ochii tăi-l văd.
O patimă sunt, în veci nemurire,
m-apropii de ziua cu un senin asfințit,
herghelie în mine un vis de iubire,
sunt patima lumii nicăieri, negreșit.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Multumesc mult!
Frumoase versuri!