Suntem doar noi
Suntem doar noi și curgem șiroaie,
e toamnă, iubito, cu gust de pădure
n-ai teamă, te rog, nici de vânt ,nici de ploaie,
de iubirea-mi târzie, de rugii de mure.
Mă simt iar o toamnă, frumoasă alinare
răsuflarea mi-e grea, îmi pare adâncă,
mi-ascult chiar copacii, când strigă a mirare,
sub ploaia cu tine, mi-e dorul o stâncă.
Îmbracă-mi cuvântul, ce-l scriu ca iubire,
pe umeri să-l porți și pe sâni dezgoliți,
la jertfa poem să-i fim nemurire,
iar vieții datoare să fim fericiți.
Să cădem în genunchi,murmurând iar dorinți,
în lumina din zi, ce apare ca nouă,
când atingi doar în vis,trăiri ce-s fiebinti
să nu uiți iubito, sunt eu...dacă plouă!

Comentarii