Suntem doar noi

Suntem doar noi 

Suntem doar noi și curgem șiroaie, 
e toamnă, iubito, cu gust de pădure 
n-ai teamă, te rog, nici de vânt ,nici de ploaie, 
de iubirea-mi târzie, de rugii de mure.

Mă simt iar o toamnă, frumoasă alinare 
răsuflarea mi-e grea, îmi pare adâncă, 
mi-ascult chiar copacii, când strigă a mirare, 
sub ploaia cu tine, mi-e dorul o stâncă.

Îmbracă-mi cuvântul, ce-l scriu ca iubire, 
pe umeri să-l porți și pe sâni dezgoliți, 
la jertfa poem să-i fim nemurire, 
iar vieții datoare să fim fericiți.

Să cădem în genunchi,murmurând iar dorinți, 
în lumina din zi, ce apare ca nouă, 
când atingi doar în vis,trăiri ce-s fiebinti 
să nu uiți iubito, sunt eu...dacă plouă!

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->