Luna alunecă molatec,
herghelie de fulgi aleargă.
Prin tăcerile gândului,
mă rătăcesc în tine.
Frumoasă noapte de iarnă,
pâlpâie focul liniștit.
Doar gândul înțelege,
când rătăcești în mine.
În valuri cad fulgii de zăpadă,
cu ochii vorbești fără grai.
Un gând încet suspină,
îmbrățișați ne-am regăsit.
Iarna - și întinde mantia,
herghelie de fulgi argintii.
Țin minte cuvintele tăcute,
ascunse în ale noastre priviri.
Stau liniștită lângă foc,
zboară amestecate de vânt,
Gândurile și fulgii de zăpadă,
dintr-o clipă de viață.
10.01.2020
-->
Comentarii
Minunate versuri...Felicitări!
Romantic!
Cu admirație!