Te cunosc de undeva...

[Dida Diana Cioponea]

Au rasarit in parul tau de mure
ghiocei si toporasi
de pe poale de padure,
de pe ia ce n-o lasi...

Tu, din jarul de pe poale,
semanata-i macii rosii
peste lanul de pe vale
ce ti l-au lasat stramosii.

Trupul tau frumos de inger
ce se leagana duios,
a trecut prin ploi si ger
dar i-atata de frumos!

Tu esti "fata" rasfatata
de mireasma din campii...
de romani, mereu cantata
si iubita de copii.

Dintre toate cate sunt,
doar tu canti cu ciocarlia...
esti si zare si pamant
cand te-alinti cu poezia.

Fata verde de padure...
camp si lac si chiar si mare,
cu ochi negrii ca de mure
sau albastrii...ce esti oare?

Cand izvoarele suspina
si cand muntii inverzesc,
tu esti toata o gradina
tara mea...cat te iubesc!

Spun mereu ca n-ai noroc...
ca multi vor ca sa te vanda;
sa astepte alt soroc!
tu nu-i meriti, ca esti blanda.

Te cunosc de undeva...
culoare a miilor de flori...
esti Adam si esti si Eva
Morgana trezita-n zori.

Ridica fruntea catre soare
si umple-ti bratele cu flori;
ridica-te...si fa-ti carare
printre hoti si tradatori!

Dida Diana Cioponea.

[CIOBOTARIU MARIA]

Superb!

[Dida Diana Cioponea]

Ion Rodica Nicoleta, Lenuşmulte, cu multumiri.

[Lenuş Lungu]

Superbe versuri!

[Ion Rodica Nicoleta]

frumos! 

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]