Te uită

Te uită


Te uită la mine și ascultă ce-ți spun,
răspunsuri se adună în taină mai multe,
mi-e roșul cu tine, mai roșu...străbun,
a lumii-amintire, s-așează s-o asculte.

Cântarea cu tine mi-e întinderi albastre,
și visul mi-e sânge ce-mi circulă zborul,
nu pier în amurg în doruri de astre,
nici bezna nu-mi arde în tăcere odorul.

Sunt zile în care sunt lavă încinsă,
când ziua mea începe întâi cu un apus,
mă ard ca păduri de doruri aprinse,
în lumi de tăceri când cuvinte s-au spus.

Mă dor și oceane, mă dor chiar și munții,
când dorul de tine e foc de vestale,
se spintecă-n rugi, în praguri părinții,
șifonând și Pământul, depărtărilor tale.

Te văd de depărtare, doar tu mi-ești catarg,
când lumi de tăceri, îmi vorbesc la o "adică"
zăvoare-am să închid, amintiri am să sparg,
am să fac din distanță, o hartă mai mică.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->