S-au cunoscut din adnotări
Pe-o carte-n versuri, la plecare.
Era răspuns la căutări:
Părea un suflet bun și mare.
I-a scris! Și ale ei scrisori
Îi mângâiau zilele grele.
Stătea cu ele până-n zori,
Întreaga zi visa la ele.
O poză i-a cerut sperând
Chip sufletului ei să-i deie.
Ea i-a răspuns: - Curatu-ți gând
Nu într-o poză o să-ți steie!
Întoarcerea se-apropia.
Au hotărât să se-întâlnească:
El cartea-n mână o s-o ia
Iar ea c-o floare să-i zâmbească.
În piața-n care aștepta
Erau o fată și-o bătrână.
Ea cu-o bezea l-ademenea
Bătrâna sta cu floarea-n mână...
- Frumoasă fată, a gândit
Dar sufletul spre floare-l cheamă.
Cu drag bătrânei i-a zâmbit
Deși-i venea să-i zică mamă.
- Nu știu de ce dar m-a rugat,
Spuse bătrâna încurcată,
Să te trimit neapărat
La ea, acea frumoasă fată!
-->
Comentarii
Mulțumesc Lenuș, drăguță ca de obicei!
Frumoase versuri!