toamnă, seară…
cerul, ceară,
toamnă, seară,
plouă, plouă,
-n cuib de ouă,
şi-n triunghi
pe-ntinsa pânză,
pe un cer
ca de osânză
trec cocorii
zburătorii,
într-o vastă
aritmie
geometrie
din greşeală,
pe-o ploaie
transcedentală.
lume, lume,
stai acasă,
cine vreai
să te blesteme
cu ocări
de crizanteme
c-ai plecat
noaptea pe nor,
pe-acest timp
îngrozitor,
toamna e
devoratoare,
s-a dat drumul
la izvoare,
curge cerul
peste noi,
cu potop de dor
şi ploi…
luni, 28 septembrie 2015

Comentarii
Pretuire!