S-au îmbrăcat copacii în frunze arămii,
Și în podgorii via așteaptă-acum culesul,
Porumbul și soroaica se treieră-n câmpii,
Iar cei ce au muncit, își află-acum succesul
În rodul din hambare, simbol al hărniciei,
Căci toamna se adună prinosul de belșug,
Sudoarea lor stropită adânc pe brazda gliei
Dă rod semănăturii din brazda de sub plug.
Trec păsări călătoare spre însorite țări,
Căci ploaia rece, deasă, se-așteaptă ca să vină,
Cu nori opaci și negri, din zări și până-n zări
Și zile mohorâte cam fără de lumină.
La școală, clopoțelul a început să sune,
E semn toți școlarii au început să-nvețe,
În pauze bat mingea, făcând-o să răsune,
Și toată energia le-o poți vedea pe fețe.
În parcul vechi castanii încep să desfrunzească,
Covor de frunze moarte pe-alei s-a așternut –
Mă plimb cu jumătatea, și sper să îmi priască
Această toamnă blândă cum n-am mai cunoscut!
-->
Comentarii
Recitită cu plăcere, Nelu! O atmosferă de toamnă plăcută cititorului!
PS: Cred că l-ai uitat pe "că" în strofa 4 vers 2: "E semn că toți școlarii...".
Mulțumesc asemenea!
FRUMOS POEM..FELICITARI..
TOAMNA BOGATA..!
Mulțumesc frumos, Lenuș!