Înainte de-a şti interviul de după moarte...
îmi amintesc de-o altă viaţă!
Eram un pinguin aproape îngheţat,
dar trăiam agăţat în speranţă,
prin furtuni de zăpadă
cu un număr strict de respiraţii,
visam la o zi în care
fâlfâitul aripilor mele neajutătoare,
s-ar fi transformat într-un zbor
spre furtuni de nisip calde.
Nu eram decât nişte sloiuri mergătoare
ce-au renunţat demult la mişcare.
Prins între visul-oază
şi gheţarul-casă,
zăpada îngheţa în rânjetul meu.

Comentarii
Mulţumesc mult Lenuş, Veronica, şi Elena! Îmbrăţişare!
Frumos!