aşteaptă impiegatul să schimbe macazul. Întorc
privirea spre origini-înainte să-mi asigur zborul
pe şine. Colind vagon cu vagon să-mi ajung gara
în care mai adaug unul. Curat să fie. Doar o canapea,
o masă şi o bibliotecă plină de cărţi
cu pagini goale
să le pot umple cu trăirea.
Sufletul.
Sufletul priveşte fereastra
prin care aleargă lumea să mă prindă. Mă voi aşeza
(doar) la umbra vişinului meu. Are acel gust
dulce-amar
sau
dulce-acrişor
până se lasă dulceaţa de putred, de vişină putredă.
Halta mea.
24.07.2014, ora 11,07’
-->
Comentarii
multumesc cu sufletul tuturor, o seara frumoasa, Marius
Să-ți fie drumul lin și presărat cu flori de zâmbet la fiecare pas. Un cer albastru să-și presare lumina albă călăuzitoare asupra cuvântului, să poată să-și găsească drumul către suflet !
Frumoasă poezie. Felicitări!
"o masă şi o bibliotecă plină de cărţi
cu pagini goale
să le pot umple cu trăirea."
-
Pătrunzătoare gânduri!
Mi-a plăcut mult. Felicitări!
Aurora, cu drag