Sătul de lumea asta de căcat,
Îmi vine să dau viața înapoi.
Mă-ntreabă Moartea: „Ce s-a întâmplat?
Ți s-a urât așa de rău cu noi?“
Zeiță Moarte, m-aș întoarce-n rai,
Acolo unde Tu m-ai cunoscut.
Ce suplă și ce tânără erai
Pe drumul nostru de la început!
Eu Te visam mireasă! Tu priveai
Cu ochi acizi la visul meu dintâi,
Dar tot atât de dulce îmi păreai
În viața asta fără căpătâi.
Acum, te caut iar printre oglinzi
Pierdute în trecut și în eter,
Căci te implor, o dată, să îmi vinzi
Copilăria dusă-n efemer.
Dar, dacă tot nu poți să îmi redai
Ceva răpit de-al ființării vânt,
Întoarce-mă în colțul meu de rai
Și nu mă mai aduce pe pământ!
Comentarii