Contra-umanitate

Sătul de lumea asta de căcat,

Îmi vine să dau viața înapoi.

Mă-ntreabă Moartea: „Ce s-a întâmplat?

Ți s-a urât așa de rău cu noi?“

Zeiță Moarte, m-aș întoarce-n rai,

Acolo unde Tu m-ai cunoscut.

Ce suplă și ce tânără erai

Pe drumul nostru de la început!

Eu Te visam mireasă! Tu priveai

Cu ochi acizi la visul meu dintâi,

Dar tot atât de dulce îmi păreai

În viața asta fără căpătâi.

Acum, te caut iar printre oglinzi

Pierdute în trecut și în eter,

Căci te implor, o dată, să îmi vinzi

Copilăria dusă-n efemer.

Dar, dacă tot nu poți să îmi redai

Ceva răpit de-al ființării vânt,

Întoarce-mă în colțul meu de rai

Și nu mă mai aduce pe pământ!

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->