UMBRĂ DE SUFLET

M-am născut lacrimă fără umbră,
Bob de rouă evadat de sub pleoapă de înger
Flacără strălucind fără să pârjolească
Mugur înfășat în mătase nețesută.

Mi-a lipit timpul aripi colorate pe umeri
Să pot zbura fluture în brațele tale,
Mi-am plâns toate lacrimile, am spus toate rugăciunile
Flăcările pasiunii mă mistuie;
Agonizând, pe buze mi se odihnește ultima dorință,
Să mor câte puțin la umbra sufletului tău.

3507165864?profile=RESIZE_710x

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Adrian Scriminț, mulțumesc cu stimă pentru popas si aprecieri!

  • Petru Platică, multumesc cu prietenie si consideratie!

  • Multumesc frumos Maria!

    Prețuire!

  • Mulțúmesc frumos, Vladimir, pentru sufletul tau solar!

  • Un adevărat elogiu dedicat iubirii, un refugiu găsit sub aripile protectoare ale acesteia... Smile.gif

  • Din suflet pentru suflet...

  • Cu admitație!

  • 1320672280?profile=RESIZE_710x

    „Agonizând, pe buze mi se odihnește ultima dorință,
    Să mor câte puțin la umbra sufletului tău.”

    Din păcate Sufletul meu nu are o umbră,
    are numai lumină de la Soare, DANIELA !
    Frumos poem !

Acest răspuns a fost șters.
-->