umbra grandioasă a lui Holderlin
nu te speria de vămile pustii
trecând prin labirinturi anacronice
ai coborât şi te-ai întors
cu umbra grandioasă a lui Holderlin
după tine înălţându-ţi imnuri
drumul îndărăt nu se uită
toate curg către stingerea lor
curge amurgul curge viforul dragostei
curg seminţele şi abisul
şi stelele şi ştiutul şi neştiutul
spre nefiinţă curg vorba lui heraclit
ca un râu ce se varsă în marele univers
la izvoarele styxului ne aşteaptă
iubita cu picioare de lebădă
zâna mirandonitz care ne ia
pânza somnului de pe ochi
făcându-ne frig în oase
şi cald în sângele nostru stătut
vrana gurii ei miroase-a otravă
şi-a muşcată de primăvară
în pragul marilor greşeli
ne ispiteşte oarbă pasiunea
căci împreunarea e jumătate moarte
jumătate fericire
după care urmează neantul…
luni, 8 februarie 2016
-->
Comentarii
Pretuire!