- 3 -
Anei
Îți scriu și-acest poem în van?
Destinul mi-e din nou avan?
Mă-ntreb: În câte veșnicii,
Voi mai rămâne-n pustnicii?
De-aș șți că va mai exista
O dragoste ce-ar rezista,
Eternitatea-ar fi ușoară,
Ce-n nemurire se măsoară
De mine nu eșți prea departe,
Un Univers ne cam desparte;
Și-n visul meu prea nebunesc,
Te văd, te simt și te doresc
Nu ne-am văzut în astă viață,
Căci soarta nu prea ne răsfață
Mă regăsesc zvârlit mereu
În vis... ca într-un separeu
Mereu, din trup am vrut să ies,
Neavând cale de ales;
Să fug de el cât mai departe,
Uitând speranțele deșarte...
Să mă privesc cu detașare,
Râzând de clipele amare
Comentarii