Palizi şi reci
ne rotim, ne rotim
în burta de fier şi mortar
- leviathan -
cuiele cresc aici înlăuntru
iarba, neverde şi cu vârful în jos…
ne rotim
şi vorbim, şi vorbim
şi strigăm, şi strigăm
şi nu auzim
viţa tăiată plângând
palizi şi reci
ne lovim, ne ciocnim
de pereţii vâscoşi
şi tu de mine
şi eu de tine
şi amândoi de el…
din umeri ne cresc
flori de-ntuneric,
şi meduze de gheaţă…
între un secol şi altul
cineva se trezeşte,
se retrage şi tace… pericol, pericol…. oglinda
capătă trup din tăcere… ne-o pune în faţă…
leviathanul
pluteşte, pluteşte…
e bine şi cald
în moalele pântec
şi timp pentru somn
şi netimp pentru vise… pericol, pericol…
cel treaz mai visează, visează şi scrie
despre chipul ascuns…
şi vinele lui încă gâlgâie roşu
şi roşii ni-s ochii…
el cântă… el cântă…
mai tare… mai tare…
opriti-l! ne sparge timpanul…
şi cercul lui creşte, se strâmtează al nostru
şi fierul ne strânge…
daţi-i iarbă amară şi apă sărată,
să tacă, să tacă …
şi noi să dormim…
sunt pernele moi
şi ceasurile, toate, merg îndărăt
către apa primară…
nu tace, nu tace…
urcaţi-l pe lemn
şi-aruncaţi-l în val… lăsaţi-l
să-şi ia ce doreşte cu el:
pe Rembrandt şi Bach şi pe Shakespeare,
Tristan şi Isolda – iubirea
şi nunta -prin moarte,-n lumină…
să-şi ia, dacă vrea,
nefericirea de-a scrie
şi setea şi foamea de cer – aşijderi o sferă, ceva doar mai mare…
şi noi să trăim…
avem mingi şi păsări de hârtie,
flaşnete, zgârie-nori,
cearşafuri foşnitoare de vâscoză…
nu ne mai batem capul
cu fluturii şi viermii de mătase…
aruncaţi-l în val! nătângul! oare crede
că-ntr-adevăr există
liman fără margini
şi timp resorbit?
aruncaţi-l în val!
răsuflăm uşuraţi…
am scăpat… am scăpat?
mereu
cineva se trezeşte…
-->
Comentarii
Multumesc d-na Gabriela Mimi Boroianu pt. trecere si semn!
Multumesc d-na Agafia Dragan!
Foarte frumos! Imaginea existenţei noastre, mereu în goană, trăim in agitaţie continuă, uităm să fim, noroc că se mai trezeşte câte un "visător nătâng", păcat că este aruncat în "val"cu "nefericirea de a scrie", "setea şi foamea de cer, de limanul fără margini" Un poem de excepţie!