Aşteptarea grăbeşte moartea… sufletului.
*
Fiecare îşi are clepsidra lui, ea măsoară timpul din repausul… nevieţii de viaţă pe pământ.
*
Viaţa e frumoasă atâta timp cât vedem „partea plină a paharului” indiferent cât este el de gol.
*
Se spune că în viaţă să foloseşti zilnic trei cuvinte. Eu folosesc patru. Te rog să mă ierţi că te iubesc. Mulţumesc.
*
Viaţa - iluzia speranţei de mâine…
*
Moartea trage cortina… pentru ochii vieţii pe pământ, dar s-ar putea să o ridice pentru ochii minţii (la ce ar folosi restul de 90 şi… de procente din creier pe care nu-l folosim în viaţă?)…
*
Drumul spre/în viaţă oricât de lung ni s-ar părea, tot scurt este…
*
Viaţa fără de sfârşit începe acolo unde se termină călătoria pe pământ… singur.
*
În viaţă ai umbra, pentru a trăi după… ai nevoie să laşi în urmă-ţi… o urmă.
*
În albul zăpezii dacă priveşti atent, îţi poţi vedea… vara iernii tale.
*
Viaţa prin timpul ei, e cea mai bună/frumoasă muză, aşteaptă doar declick-ul aşternerii ei pe pavajul vieţii noastre…
*
Vara iernii tale e „soba din casa ta” la care te încălzeşti dacă pe parcursul anotimpurilor vieţii, ai adunat „lemnele” (… amintiri, … urme, etc.) care să scoată căldura.
*
Viaţa pe pământ e rampa de lansare spre (ne)viaţa de după…
*
Încercările vieţii îţi sunt date pentru a-i vedea minunăţia ei în momentele de… repaus.
*
În fiecare dintre noi, din clipa în care ne-am născut, se află un înger. Aşteaptă pe drumul vieţii noastre, să-i crească aripi, să zboare…
*
Mai trebuim… aici, pe pământ, cât încă mai avem ceva de spus, când nu…, suntem chemaţi cu toţii să cântăm în ceruri…
*
Suntem aici, pe pământ, pentru a ne „câştiga” aripile… pentru ceruri.
*
Se spune că „viaţa e cusută cu aţă”… probabil ghimpată. De câte ori se trece peste/printr-un nod de aţă, sângerezi…, tot sângerezi…, … tot.
*
Viaţa e ca mersul pe sârmă… în pantă.
*
Raiul există, trebuie doar să avem sufletul deschis… să-l putem vedea.
*
Viaţa e colinda sufletului…
*
Viaţa are vârsta pe care o are/simte sufletul fiecăruia, vârsta biologică e pentru… muritori.
*
Viaţa e prea scurtă-n frumuseţea-i să o ştirbim… cu ură.
*
Nu vă uitaţi la o floare… înflorită decât de la distanţă zărind frumuseţea-i apusului. Priviţi de aproape sămânţa ce cade din ea şi udaţi-o cu lacrima sufletului vostru curat. E viaţa înflorind…
*
Ochii sufletului luminează întunericul (ne)vieţii din noi.
*
(Co)jocul este căldura sufletului din iarna vieţii…
*
Viaţa - o corabie într-un ocean… de oameni.
*
Când îţi treci mintea prin suflet, ai făcut încă un pas spre moartea-ţi, însă când îţi treci prin minte sufletu-ţi, realizezi că trăieşti…
*
Extravaganţele vieţii sunt date de dorinţa, nebunia dependenţei de tine…
*
Ciclul vieţii: copilăria - a visa, adolescenţa - a vrea, maturitatea - a face, bătrâneţea - a spera… că poţi face ce vrei visând.
*
Corabia-ţi străbate, mai uşor, apele vieţii cu cât „coaja” ei e mai tăbăcită de tine, prin valurile celorlalţi…
*
Viaţa e aceeaşi, doar prisma, optica prin care o privim, diferă…
*
Costul cu care-ţi plăteşti existenţa, nu este, niciodată, îndeajuns pentru neexistenţa ta.
*
Ce ciudată e viaţa? Învăţăm şi o învăţăm, dar tot rămânem corigenţi la ea. Mai au cate unii noroc de rămân şi repetenţi, dar toţi trecem în final… clasa. Ni se predă în particular neviaţa…
*
Viaţa e în timp… sângele curge.
*
În viaţă te loveşti de momente de oboseală. Să ai grijă însă, să nu te simţi obosit de tine însuţi…
*
Maturitatea/maturizarea e… (ca) o abdicare de la viaţă.
*
Trăirea - neliniştile sufletului pâlpâind.
*
Printre rândurile nevăzute ale gândirii, într-o pată de culoare dintre ele, încercând să o posede, stă… moartea.
*
Silindu-mă să mor, respir pe timpul meu uitat, al vieţii rug…
*
Emoţia naşterii – începutul şi sfârşitul într-o atitudine senină pe marginea nesigură a vieţii.
*
Litania vieţii - amestecul de sălbăticie şi blândeţe în scurgerea timpului.
*
Vid – necunoaşterea spectacolului mişcător al vieţii.
*
Flacăra… în lumina albă de lună, linge lemnele - „aluviuni” de pe valea şerpuită a vieţii.
*
Destinaţia… de la capătul lumii – ameninţarea destinului înnodat într-o clipă şuierată la/în lobul urechilor.
*
Plăcere netulburată – lumina începutului de zi străbătând obloanele vieţii…
*
Viaţa… ca visul printre rânduri.
*
Moartea e singura certitudine (reală) ce o avem. Când, unde şi cum vine, face parte din misterul vieţii.
*
Întotdeauna, a existat şi va exista o EA. E o EA cum nu cred că poate exista, cu toate calităţile şi defectele unei femei, cu toate capriciile sale şi schimbătoare, de la o clipă la alta, funcţie de trăirea-mi cu ea şi are darul, nepreţuitul DAR de a fi alta, în fiece clipă trecută, prezentă şi viitoare, această MUZA, FEMEIE este… VIAŢA.
*
Viaţa se îngrămădeşte în tine scrutând împrejurimile la limita timpului şi a gândirii.
*
Variaţiunile pe tema vieţii, dau sarea şi piperul… gustului mâncării. Derapajele, deraierile apar când piperăm mai mult decât sărăm.
*
Viaţa – un tablou dezbrăcat de/din gânduri.
*
Viaţa… (ne) vorbeşte de fiece dată. Doar noi avem „doape” în urechi şi n-o auzim…
*
Viaţa continuă chiar şi atunci, dar mai ales atunci când libertatea ţi-e pierdută în deşertăciunea zilelor…
*
Ecouri – neputinţa de a uita să schimbe câteva cuvinte din impresia vieţii ce nu o cunoştea.
*
În „război (fotbal de exemplu), cea mai bună apărare e atacul”, în viaţă… indiferenţa.
*
Complicaţiile vieţii apar în încercarea de a evada din marginile… bunului simţ.
*
Viaţa e sufletul, iar el, sufletul e condimentul din hrana vieţii- creierul. Doar el, creierul secretă gândirea.
*
Viaţa – o prelungă aşteptare într-un labirint de confuzii inexplicabile dintr-o satisfacţie (de multe ori) dureroasă.
*
Cerneala cu care (ne) scriem viaţa, se află în tocul minţii filtrată de călimara- inima.
*
În viaţă, ca să urci, trebuie să-nveţi mai întâi să cobori.
*
Nodul din gât – caruselul promisiunilor vieţii… înghiţit.
*
Într-o viaţă… adormită de parfumul florilor, doar spinii lor te trezesc să-i vezi frumuseţea.
-->
Comentarii