vine iarna
vine iarna cu chiciura pe gene,
cu vinul dulce pus în damingene,
cu focul ce trosnește în cămin
și viața zugrăvită în carmin.
se lasă bruma rece în pahar
și vinul capătă domnescul har,
mă las duios pe apele căldurii
ce-aduc-n cas’ miresmele pădurii.
mă uit uimit așa printre perdele,
și văd amurgul coborând în stele,
lumina ochilor tot dă ocol
și totul mi se prăbușește-n gol.
doar turmele de reni la geamuri
mi-apar imaginar prin ramuri,
și amintiri din timpuri vechi
îmi tot mai țiuie-n urechi.
aud luceferii cum sună,
sorbind tot laptele din lună
și-aud cum stelele mă cheamă
la ziua ta, iubită mamă.
mi-i grea durerea când o pipăi
căci viața nu-i decât o clipă-i,
se scurge tot mereu în sine
și e condusă de destine…
…………………………….
ninge, ninge frumos și- o știu
cum ară viscolu-n pustiu,
cum cerul negru stă să cadă
peste sahara de zăpadă…
24 noiembrie 2011
-->
Comentarii
Mulțumesc Camelia pentru melodie. Îți mulțumesc Mihaela pentru trecere. O zi frumoasă!
O melodie pe masura poemului
vine iarna
vine iarna cu chiciura pe gene,
cu vinul dulce pus in damigene,
cu focul ce trozneste in camin.
si viata zugravita-n carmin.