vino cât mai este iarnă
să mai pui lemne pe foc
în rachiu să-mi scapi o coarnă
lasă-l dracului de bloc
vino cât mai cerne iarna
fulgii laice iubiri
cât mai este plină cana
cu parfum de amintiri
vino cât e alb omătul
şi la poartă e gheţuş
de m-oi duce de-a-ndărătul
jur să-mi fac un derdeluş
o să-ţi dau locul din faţă
să vezi flacăra dansând
şi s-auzi cum te răsfaţă
focul când scânteie blând
iar în braţe de te-oi ţine
friguri mă vor scutura
că eu nu mă pot abţine
să-ţi sărut atunci gura
o să fac lampa mai mică
de-i prea cald n-ai ce să faci
şi mă-ntrebi la o adică
dacă vreau să te dezbraci
când te unduieşti în arte
şi arunci veşmintele
mă prefac că iau o carte
să-mi aleg cuvintele
fiindcă ţi-aş citi o odă
dar mă simt ultragiat
că prea te-ai făcut comodă
gândul mi l-ai plagiat
-->
Comentarii
frumoase versuri
"Vino cât mai este iarnă...
Vino cât omatul este alb..!
O să-ţi dea locul din faţă
Cu privirea lacoma te răsfaţă
Iar in braţe de te-o ţine
Friguri îl vor scutura
Asta pentru ca ..domniţă...nu se poate deloc abtine in prezenţa ta....Felicitari domnule George, poezie scrisa in stilul dv. indubitabil care îl admir de multa vreme!