Visătorul

Te știu eu visator cu ochi rotunzi
Ce porți atâtea patimi în privire
Farmece străvechi în vorbe bine-ascunzi 
Să furi din inimi stropul de iubire.

Cum încolțește iarba peste plai
Și te îmbată magnolia cu parfum
Îți scoți din tolbă-al vorbelor alai
Și te așezi la margine de drum.

Când trec fecioare-n vale la izvor
Le farmeci cu un vers și o privire
Tu visatorul cu ochii plini de dor
Le vinzi promisiuni dulci de iubire!
Iar seara când se-ascunde Luna-n nor
Cearceafuri se aud gemând de ... fericire!

de Gabriela Mimi Boroianu
28.03.2015

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțumesc frumos Lenuş! De fapt nu este o dedicație! Am citit poezia prietenului meu Costy Triță în grupul Rusidava culturală și am avut o inspirație de moment și am scris aceste versuri chiar în comentariu ! Mulțumesc încă o dată pentru apreciere!
  • Frumoase versuri!
    Frumoasă dedicație!
  • Mulțumesc frumos domnule Ioan!
  • 785586.jpg

  • visatorii.jpg

  • dream1.jpg

  • Mulțumesc din suflet!
  • Cât de frumos: „Le vinzi promisiuni dulci de iubire !„ (...)  „Cearceafuri se aud gemând de... fericire !„

Acest răspuns a fost șters.
-->