Noaptea-i tăcere, adaus de visare
O stea, a doua, sute, milioane -
Pe cer senin, apar, eu le zăresc
Și-apoi cu unică răbdare le privesc...
Sunt-neinsemnat, fără noțiune
În lumea asta crudă, lume -
Singurătatea, mi-i unică tovărășie
Ce stă cu mine... ca să fie...
Oftez... dar nimeni nu prea vrea
S-audă suferința mea -
Nu știu, ce-nseamnă mângâiere
Când sufletu-mi, deschis o cere...
Mi-e teamă chiar să și visez
Nu am intenția să trișez -
Căci visul, iute se destramă
Și viața mea... devine-o dramă...
În noapte... mă gândesc la tine
Îndurerat, plin de suspine -
O Muza mea, mult te doresc
Te rog să vii, căci te iubesc...
Te rog, să-mi dai îmbrățișare
Și-al tău sărut, ce miere are -
Și îți promit că voi lupta
Să fii pe veci... iubita mea...
Poeme faine de amor
Pentru acum și pentru viitor -
Voi scrie, fiind inspirat
De al tău chip imaculat...
Vladimir Nichita / Australia.
17/02/2019
-->
Comentarii
te las
te las să ma iubești
dacă aceasta-ți este vrerea -
te rog să nu mă ocolești
căci dulce ești ca mierea...
nu-s vise spulberate
când te unești cu mine -
sunt clipe dulci... visate
ce le numesc Divine...
sărutul tău este aroma
din aerul care-l respir -
iar buzele iți sunt căldura
ce este-al vietii elixir...
LENUȘA !