Voi scrie pe-o aripă de vânt ce suflă greu
În iarna-naripată cu cer atât de rece,
Cu-albastrul fir de gheaţă voi scrie tot mereu,
Pe liniștea străină din iarna, ce va trece.
Voi scrie de iubire pe neaua de tăceri
Ce ninge peste mine ca-n iernile de ieri,
De visele albastre, care au înflorit
În lumea mea de gheaţă sub cerul cel umbrit.
Voi scrie versuri albe pe albul argintiu
Cu litere de foc pe lacrima uscată,
Cerneala e simțirea din sufletul ce-i viu
Ce s-o usca de-oi trece în lumea neumblată.
Cu lacrima iubirii voi scrie vers ritmat
În iarna mea de dor, o taină să-mi dezlege,
Unde să păstrez iubirea, ce-a plecat,
Rătăcind prin ierni cerești, se înțelege.
Voi scrie-n voalul ierni cu alba catifea,
Crâmpeie de simțire, falduri temătoare,
De visele de mâine ţesute-n alb de nea,
Chiar de gerul sorţii sapă-n rană, doare.
Voi scrie de iubire în versurile toate,
Pe file argintii din iarna fără pată,
Pe lespezi înghețate, cât iarna mai socoate
Să îmi aline dorul, cum o făcea odată.
-->
Comentarii
VA MULTUMESC...
Frumoase versuri de iubire!