E tare mult zgomot printre firele
de iarbă ridicate semeţ în lumina
picată printre ramuri cu frunzele
ce-şi poartă zborul lin, planat
pe pământul în care furnicile aleargă
din zorii timpului pierdut în vară,
să-şi strângă agoniseala, să-şi umple
hambarul, muşuroiul pregătit peste an
cu roadele culorilor din toamna
lăsată peste noaptea greierilor, albastră
şi volum de chitare să zguduie cerul
de stele, să plouă senin peste suflet,
speranţa alegerilor neghinei din roşul
pătat de vântul proptit printre nori.
11.09.2014, ora 16,00’

Comentarii
multumesc mult Gabriela, o zi frumoasa, Marius