Vorbeşte-mi tu, lună
închină-mi poeme,
Adu-mi cavalerul
din neguri de vreme,
Pe calul în spume
mi-nchine salutul,
Batist-ai arunc
şi vântul o flutur' ...
Vorbeşte-mi tu, lună
de el îmi vorbeşte,
În vers îmi coboară
cuvinte celeste,
Imaginea lui
pe ochi îmi aşterne
cu pletele-n vânt,
tu, lună mi-o cerne!
Vorbeşte-mi tu, lună
vorbeşte, vorbeşte
Şi-mi dăruie cornul
care-ți sclipeşte,
Balansoar am să-l fac
să îmi legăn vise,
În noaptea de taină
sunt toate înscrinse ...
Vorbeşte-i tu, lună
şi lui să grăbească,
Iar vântul şi ploaia
sa nu îl oprească!
Să vină, să vină
pe ulița mare ...
Veşmânt mi-e iubirea ...
Strălucitoare ...
Vorbeşte-i tu, lună,
dorul să-mi stingă
Cu vorba-i şi brațu-i
să mă încingă!
Tu, lună să stai
martor să fii ...
Din razele tale
curg poezii ...
13 mai 2016
Mara Emerraldi
-->
Comentarii
Frumos!