mirajul vieţii
picură apusul
umple cu umbre
ninsele cărări
himere de vis
se pierd prin anotimpuri
nostalgic
înfloresc
cupola de ninsori
împărăţii de stele
menţin flacăra vie
pâlpaie-n amezi
cerşind
încă o clipă
alungă înserarea
din vremea fără vreme
luminează teama
din cotloane reci
aduce iubirea
la ţărmul sufletului
văratec
amarul destinului
dispare
la răsăritul cuvantului,
din lumină se naşte
în lumină rodeşte
spre lumină se înalţă...
ca o vrajă a cerului în zi cu mult soare
se prelinge
în lăcaşul de odihnă
a sufletului.
-->
Comentarii
multumesc mult Aurora...ma uimesti...pupik...