Din noapte deschid ferestrele din cer
să culeg sălbatici stropi de ploaie.
Sunt cheia de la uşa sufletului.
O voi zăvorî cu rugina de peste zi.
Am obosit să-mi aştern privirea peste clipa
din viaţa născută în timpul fără timp...
al meu, al tău, al nostru.
30.10.2014, ora 19,50’
-->
Comentarii
multumesc din suflet Lenus, o noapte binecuvantata, Marius
Frumoase versuri!