Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat clădirea fostului Hotel Kossuth din orașul Săcueni - BIHOR.
Hotelul Kossuth din orașul Săcueni, județul Bihor, este o veche și deci respectabilă clădire a orașului, situată pe Strada Morii. Această clădire are o vârstă mai mare de 120 de ani. Proprietarul inițial al acestei clădiri (anul 1900) a fost Deutsch Sándorné. În anul 1910 clădirea s-a vândut lui Szentes Antal, pentru ca în anul 1925 proprietar să fie Klein Pinkászné. Prin anul 1989 jumătate de clădire aparținea statului fiind cazarmă de grăniceri. Clădirea are un singur nivel, fiind de formă dreptunghiulară, în stilul Art Nouveau. Intrarea se face prin partea stângă, pe o ușă frumos decorată. Fațada principală a clădirii, cea de la stradă, prezintă trei ferestre cadru și sisteme de închidere dreptunghiulare. Astăzi clădirea este nefolosită și necesită o recondiționare majoră.
Răspunsuri
ora 11.17 - 2 raspunsuri
Sinagoga Neologă din Cluj-Napoca. Edificiul fost construit în perioada 1886-1887 în stil maur. În prezent este cunoscut și sub denumirea de Templul Memorial al Deportaților Evrei.
Sinagoga Neologă – templul memorial al deportaţilor evrei - Cluj-Napoca - Colţul maur al Clujului
Pe strada Horea numărul 21 – 23 se află unul dintre acele locașuri de cult care reprezintă o enigmă pentru mulți trecători. Tăcerea acestui monument singuratic ne poate face să credem că nu vrea să aibă nimic de-a face cu orașul, că o teribilă sfidare a pus stăpânire pe zidurile edificiului înstrăinându-l într-un măreț ,,turn de fildeș”. Însă nu, Sinagoga Neologă din Cluj rămâne misterioasă pentru că sunt foarte puțini oameni care-i deschid ușile masive. Durerors este și faptul că în urmă cu câțiva ani zidurile exterioare ale sinogogii au fost vandalizate prin scrierea unor mesaje instigatoare și defăimătoare la adresa comunității evreiești.
Sinagoga Neologă din Cluj
La sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, în Cluj exista o puternică comunitate de evrei cu un activ rol în viața socială, economică și culturală a urbei. Astfel, necesitatea construirii unui edificiu de cult mozaic a fost o chestiune firească, cerută de imperativele acelui context. Între 1886 – 1887, pe strada Franz Joseph numită în epocă în limbaj colocvial și Ulița Evreilor, astăzi strada Horea, firma fraților Károly Reményik, sub îndrumarea arhitectului Izidor Hegner, ridică un lăcaș de cult în stil maur.
Foto: Istoria Fotografiei Clujene
Inaugurarea noului edificiu religios a avut loc pe 4 septembrie 1887, însă funcționarea sa ulterioară a fost rapid periclitată de evenimentele din perioada interbelică. În 1927 sinagoga este grav deteriorată, fiind vandalizată de legionari. Este restaurată ulterior însă apoi, după anul 1940, devine magazie. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial este puternic afectată de bombardamente. După război, în perioada 1947 – 1951, prin sprijinul financiar al Guvernului României sinagoga de pe strada Horea este complet restaurată. Acest edificiu de cult mozaic este astăzi singurul funcțional la nivelul orașului, fiind și un important monument al Holocaustului. Sinagoga Neologă din Cluj mai este cunoscută și sub numele de Templul Memorial al Evreilor Deportați.
Soarta tragică a acestui monument de cult dar și a întregii comunități evreiești din Cluj poate fi citită pe numeroasele plăci comemorative care împânzesc zidurile exterioare și interiorul sinagogii.
Cele 10 porunci, date de Dumnezeu lui Moise apar pe faţada unei clădiri din Cluj. Dacă vă întrebaţi pe care clădire şi unde se află ea, vă spunem. Clădirea este de altfel una dintre foarte puţinele construite într-un stil arhitectural care nu a fost frecventat de arhitecţii şi constructorii transilvăneni. Împreună cu grădiniţa de lângă, clădirile alcătuiesc colţul maur al Clujului.
Elementele specifice ale stilului le putem vedea la intrări, la turle, la turnuri, la tăietura ferestrelor, la amplasarea şi forma lor. Colţul maur are unicitate şi farmec, el a fost proiectat la începutul secolului XX şi era constituit din Sinagoga Neologă şi gădiniţa care mult timp a funcţionat pe lângă sinagogă şi care acum este de stat. De altfel, stilul maur a fost preferat o vreme pentru lăcaşele de cult evreieşti, fiind o formă de a le da personalitate, chiar unicitate, în comparaţie cu construcţiile laice sau aparţinând altor confesiuni religioase.
Imobilul este situat pe Horea la numărul 21, stradă mai demult denumită str. Franz Joseph. Edificiul fost construit în perioada 1886-1887, după planurile unui inginer feroviar. Era un moment în care comunitatea evreiască număra 18.000 de membri. A fost grav deteriorată de către legionari, fiind ulterior restaurată cu sprijinul guvernului României. După 1940, autorităţile maghiare au transformat Sinagoga Neologă din Cluj în magazie. După deportarea evreilor în lagărele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorată din cauza unor bombardamente asupra gării aflate în apropiere. Sinagoga a fost refăcută în 1947.
În prezent este cunoscută şi sub denumirea de Templul Memorial al Deportaţilor Evrei, denumire pe care a adoptat-o după al doilea război mondial. Templul Deportaților din Cluj este una din cele cinci sinagogi existente în oraş, fiind singura aflată în funcţiune. Cele 10 porunci sunt scrise pe placa de pe acoperişul sinagogii spre ştiinţa şi luarea aminte a clujenilor.