Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica reformată din comuna Tinca - BIHOR.
Biserica actuală din localitatea Tinca, județul Bihor, a fost construită între anii 1882-1883, pe locul unei biserici de piatră sfințită în anul 1790 și demolată în 1882. Documente vechi atestă faptul că pe locul acestor biserici a existat înainte și o biserică de lemn construită în jurul secolului al XVIII-lea, care u suferit importante reparații în anul 1754. Finanțarea lucrărilor actualei biserici a fost asigurată de primărie, nu de credincioși. Din vânzarea pădurilor din jur au ajuns bani și pentru un clopot de 400 kg. În primul război mondial clopotele au fost luate, dar turnul înalt de 52 metri a scăpat cu bine. În al doilea război mondial turnul bisericii a fost lovit. Tot atunci a fost avariată și orga, care a fost reparată abia în anul 1948 de timișoreanul Wiegenstein. Orientarea navei bisericii actuale este perpendiculară pe cea a fostei biserici. În anul 1992 a fost electrificată, astfel edificiul de 40 metri lungime și 15 metri lățime are și o orgă de concert. În clădirea vecină bisericii este Centrul Cultural al bisericii reformate, cu Muzeul de Științe Naturale, sală de conferință și posibilitate de cazare. Biserica este situată pe Strada Avram Iancu, la nr.53.
***
Tinca (în maghiară Tenke) este o comună din județul Bihor, formată din satele Belfir, Girișu Negru, Gurbediu, Râpa și Tinca (reședința). Comuna Tinca este situată în partea de sud a județului Bihor, în Câmpia Crișurilor, pe cursul Crișului Negru la o depărtare de 37 de kilometri de municipiul Oradea și la 24 de kilometri de municipiul Salonta. Localitate este atestată documentar pentru prima dată în anul 1388. La recensământul din anul 2011 comuna Tinca număra 7793 locuitori,în creștere față de recensământul anterior (2002), dintre care: români – 59,82%, maghiari – 15,065, romi – 14,92% și restul – necunoscută sau altă etnie. Structura confesională a populației se prezintă astfel: ortodocși – 52,67%, baptiști – 15,43%, romano catolici – 8,23%, reformați – 5,97%, penticostali – 5,73% și restul – altă religie sau nedeclarată.
Răspunsuri
ora 11.10 - 2 raspunsuri
Liceul Alexandru Odobescu/ Şcoala Generală nr. 2/Liceul de Muzică ”Tudor Jarda”, Bistriţa, Bistriţa-Năsăud - 1893-1894
Bistrița - Liceul Alexandru Odobescu (Bistrița-Năsăud)
Liceul "Alexandru Odobescu" (azi Şcoala Generală nr.2)
Clădirea a fost construită în anii 1893 şi 1894, după planurile arhitectului vienez Frölisch, având de la început o destinaţie şcolară. Aici şi–a făcut o parte a studiilor secundare, între anii 1897 şi 1900, tânărul Liviu Rebreanu. La 15 septembrie 1923, în baza Ordinului Ministerului Instrucţiunii nr. 6889/1923, în această clădire şi–a deschis porţile primul liceu românesc din Bistriţa, sub denumirea de Liceul de Stat pentru Băieţi "Alexandru Odobescu".
Primul director al liceului a fost profesorul de matematică Emil Domide, fost director al liceelor din Năsăd şi Sighetul Marmaţiei. În cadrul instituţiei s–a desfăşurat alături de procesul de învăţământ, o bogată activitate cultural ecucativă şi sportivă, ce va fi întreruptă în urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, când, pentru patru ani cursurile au fost întrerupte.
25
Școala civilă [1902] - Școala Generală nr. 2 (str. Alexandru Odobescu)
Școala Generala nr. 2
Conform unei adrese din anul 1946 a Inspectoratului Școlar Regional Cluj, a fost înființată Școala Primară Mixtă "Solomon Haliță" din Bistrița. Apoi în urma unei decizii din aprilie 1948 a Ministerului de la acea dată s-a dispus contopirea acestei școli cu Școala Primară de Fete din localitate sub denumirea de Școala Primară Mixtă Nr. 2 din Bistrița. În baza articolului VI din Decretul nr 175 din 3.08.1948 "pentru reforma învățământului", care prevedea că "ânvățământul elementar de 7 ani este gratuit" s-a organizat Școala Elementară Nr. 2 din Bistrița.
Cu adresa nr. 3596 din 10 septembrie 1948, Inspectoratul Școlar al Județului Năsăud comunica ordinul Ministerului Învățământului nr. 204.199/1948 care arăta că "școlile de 7 ani se organizează cu clasele a V-a, a-VI-a si a VII-a".
În luna noiembrie 1948, Școala Elementară Nr. 2 din Bistrița avea 12 clase din care 10 în localul din strada Odobescu și 2 clase în localul din strada Traian Banciu nr. 35, cu un total de 204 elevi. În anul 1973 s-a construit corpul "B" al actualei clădiri.
În prezent în școală învață un număr de aproximativ 200 de elevi repartizați în 11 clase: 4 clase I-IV și 7 clase V-VIII.
Cu data de 1 septembrie 2007 Școlii Generale Nr. 2 Bistrița i-a fost arondată Școala Generală Sigmir, care-și desfașoară activitatea în 4 clase I-IV și 4 clase V-VIII.
Începând cu anul şcolar 2013-2014 Şcoala Generală nr. 2 Bistriţa se va desfiinţa, iar elevii vor fi încadraţi la alte unităţi de învăţământ din oraş. Totodată, Liceul de Muzică ”Tudor Jarda” se va muta în clădirea Şcolii Generale nr. 2.