Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica greacă - GALAȚI
Biserica Grecească este considerată una dintre bijuteriile arhitecturale și spirituale ale Galațiului, ce a fost înălțată de niște negustori greci pe Strada Domnească. Edificiul s-a făcut prin subscripții din partea membrilor comunității elene gălățene. Biserica Greacă din Galaţi, cu hramul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, s-a ridicat având la temelie dragostea şi mărinimia unor greci înstăriţi material, dar şi spiritual. Astfel, în baza facilităţilor acordate grecilor din România de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în 1864, ei s-au constituit în Comunitatea Elenă, fapt menţionat într-o inscripţie de pe frontispiciul Biserici Greceşti din Galaţi. Prima dorinţă a negustorilor elinilor veniţi aici din Chefalonia şi Ithachi a fost cea de a-şi ridica o Biserică în care să se identifice spiritual şi cultural. Să-şi deschidă o "Poartă a Cerului" la Dunărea de Jos. Pentru zidirea edificiului, condiţia pusă de Domnul Alexandru Ioan Cuza era ca „preoţii ce vor sluji la Biserica Greacă să fie recomandaţi de Epitropia ei (Greacă) Chiriarhiei (Episcopiei locale n.n.) Dunării de Jos, cu garanţia în privinţa moralităţii. În timpul şederii în România se vor supune legilor bisericeşti şi civile ale ţării gazdă”, relatează sursele vremii. Cu mic, cu mare şi cu un patriotism pe care grecii l-au întreţinut dintotdeauna, negustorii greci au pus umărul la zidirea edificiului. Dimitrie Rodocanakis a fost cel care a cumpărat terenul de la maiorul Iancu Fotea. Proiectul Bisericii Greceşti din Galaţi aparţine arhitectului german Knab din Berlin, iar temelia Bisericii ”Schimbarea la Faţă” a fost aşezată la 6 august 1866, spune Moise N. Pacu. Antreprenor a fost Ilias Latufis, iar la zidirea frumosului edificiu au lucrat calfe şi zidari din Germania, Grecia, România. Atât piatra de temelie, cât şi sfinţirea Bisericii Greceşti au fost săvârşite de Episcopul Melchisedec Ştefănescu, primul ierarh al Dunării de Jos, alături de arhimandritul Eughenie Xiropotamu. Sfinţirea a fost săvârşită la 17 septembrie 1872. Evenimentul mult aşteptat în viaţa tinerei Comunităţii Elene a fost onorat şi de arhimandritul Evghenie de la Mănăstirea Xiropotamu din Sfântul Munte Athos - Grecia, de alţi slujitori ai comunităţilor eline din spaţiul românesc. Primul Altar, o capelă cu regim de provizorat, a fost ridicat în cinstea Sfântului Vasile cel Mare şi aici s-a slujit până la finalizarea lucrărilor. Iniţial, Biserica Greacă din Galaţi a avut trei Altare, potrivit rânduielii din Grecia. Altarul central avea hramul Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, hram care se păstrează şi astăzi; un alt altar era închinat Sfântului Vasile cel Mare, iar un altul Sfântului Gherasim, ocrotitorul Chefaloniei, provincie din care provin, în mare parte, grecii aşezaţi în Galaţi, Brăila şi Giurgiu. Cu eforturile puternicei comunităţi elene, suntem convinşi că şi cu cele ale gălăţenilor, biserica a fost zidită în aproximativ doi ani, prin subscripţie. Arhitectural, Biserica Greacă din Galaţi respectă stilul marilor bazilici elene. În 1901 i s-au adăugat cele două abside laterale (alte surse dau anul 1882), acum forma arhitecturală fiind de cruce închisă. La începutul veacului al XX-lea, prin adăugarea clopotniţelor, edificiul avea trei turle, însă după cutremurele din 1940, turlele din faţă s-au năruit. De atunci, biserica a rămas cu turla centrală de pe Pantocrator şi aşa este şi în prezent. La intrarea principală pe o placă de marmură sunt gravate numele ctitorilor principali ai bisericii: Andreas Panas, Dimitrios Rodokanakis și Constantin Sakomanos. În jurul bisericii au existat clădiri anexe ce erau destinate clericilor săi și școlii elene confesionale. În anul 1885 biserica a comandat câteva icoane pictorului S. Manglis din Constantinopol. În anul 1891 biserica avea proprietăți ce îi aduceau un venit anual de 14000 lei. De-a lungul anilor a fost înfrumusețată cu icoane comandate la Constantinopol, pictată și pusă în valoare cât mai mult. Acest simbol al orașului, care la prima vedere din față îți dă impresia că seamănă cu o sinagogă, a suferit de-a lungul vremii din cauza intemperiilor naturale, mai ales a cutremurelor. Pe deasupra, în perioada regimului comunist era să fie distrusă, dar părintele care slujea atunci s-a opus cu dârzenie, fiind astfel salvată și păstrată până în prezent. Pe lângă arhitectura impresionantă, o atracție a bisericii o reprezintă vitraliile. Atunci când razele soarelui le străbat, întregul locaș este scăldat de o frumusețe fără de cuvinte.
-->
Răspunsuri
ora 11.03 - 3 raspunsuri
Colegiul Național Carol I din Craiova - înfiinţat în 1826
După cum aţi putut constata, de câteva zile dl. Ioan nu participă la concurs. Este bolnav şi când îşi va reveni cu siguranță va continua. Să ne rugăm pentru însănătoşire grabnică.
Îi dorim multă sănătate!
Liceul Carol I din Craiova
Clădirea Liceului Carol I din Craiova este un monument de arhitectură de interes național, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Edificiul este situat în zona centrală a municipiului Craiova, în imediata apropiere a Școlii Oteteleșanu (actualul Colegiu Național Elena Cuza) și a Bisericii Sf. Treime, pe str. Ioan Maiorescu, nr. 2. Imobilul găzduiește în prezent Colegiul Național Carol I, a doua cea mai veche instituție școlară secundară din România.