Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Monumentul eroilor din Moisei - MARAMUREȘ.
Monumentul de la Moisei, jud. Maramureș. amplasat pe o colină la marginea localității, pare, la prima vedere, prefigurarea unui templu dacic, cu coloane de piatră abia zgâriate, deschis spre cer, în care, preoți nevăzuți oficiază un rit al unui străvechi cult solar; pe când, în realitate, acesta este opera sculptorului Vida Gheza (1966) și reprezintă o bornă a istoriei recente, mai exact evenimentele dramatice petrecute în toamna anului 1944, la Moisei. De altfel, artistul mărturisea: „În determinarea complexului monumental în formă de arc am plecat de la cultul soarelui. Forma de cerc, cu douăsprezece raze, în care sunt așezate statuile simbolizează, în concepția mea, cele douăsprezece luni ale anului; și le-am gândit așa pentru ca maramureșenii și cei care trec pe aici, să-și amintească de fiecare lună din an și în fiecare zi din lună, cele petrecute la Moisei.” La Moisei, în ziua de 14 octombrie 1944, armata hortistă a săvârșit un asasinat în masă. Treizeci și unu de țărani au fost îngrămădiți în două case și masacrați. Apoi, au incendiat satul. Vida Gheza: „Am vrut să fie curat maramureșean. Materialul de lucru e lemnul. Lemn cioplit. Lemn din care maramureșenii au făcut capodopere. Modele sunt măștile. Măștile vechi maramureșene. Expresive. Care redau expresia esențială.” Cei doisprezece stâlpi nu impresionează doar prin amplasament și poziționare, ci și prin semnificația fiecărei piese: „Astfel, pe un stâlp apare Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește”. Scriitorul Geo Bogza, cel care i-a sugerat sculptorului ideea monumentului, a comparat această operă cu complexul brâncușian de la Târgu Jiu, iar autorul a fost „inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiștea” Ulterior, din pricina climei umede din zonă, lemnul a început să putrezească și să se fisureze. Artistul a refăcut monumentul, cioplindu-l în piatră, „dar s-a sfâșiat unitatea inițială dintre material și idee” (V. Gheza). Coloanele primului monument sunt expuse, în prezent, în fața Pavilionului Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. Monumentul exprimă o paletă largă de simboluri, din care privitorii pot discerne interpretarea potrivită gustului, tradiției și culturii căreia îi aparțin.
xxx
In 23 August 1944, Romania a trecut de partea Aliatilor iar trupele romane au inceput lupta pentru recastigarea Transilvaniei de Nord. Frontul inainta in Ardeal cand s-au produs crimele de la Moisei.
Cei mai multi dintre martirii de la Moisei au facut parte din unitati militare de munca fortata si executau lucrari cu caracter genistic in Muntii Maramuresului. In conditiile apropierii fortelor militare aliate si a dezagregarii frontului, cei incorporati in unitatile de munca fortata au plecat spre casele lor trecand linia frontului. Unii au reusit. Altii nu. O parte din cei capturati de jandarmii maghiari au fost inchisi intr-un lagar improvizat din Viseul de Sus, tinuti mai multe zile in conditii mizere si fara hrana. In ziua de 14 Octombrie 1944, trupele maghiare în retragere pe Valea Izei, au urcat prizonierii din lagarul de la Viseul de Sus intr-un camion si i-au transportat la periferia comunei Moisei in doua case de lemn. I-au forta sa intre in case si au fost impuscati de catre unguri prin usi si ferestre. Apoi, armata ungara in retragere a incendiat localitatea Moisei. La doua saptamani dupa comiterea masacrului, cand localnicii evacuati de autoritati s-au reintors in sat, cadavrele celor ucisi au fost inhumate intr-o groapa comuna, deasupra careia s-a inaltat un obelisc din patră. Au fost identificate 31 de victime, intre care doi supravietuitori. Victimele erau originare din județul Mureș, Cluj și Maramureș. Iată numele martirilor identificați: Ioan Andreica, Simion Sabau, Ioan Sabau, Simion Pop, Vasile V. Curticapeanu, Vasile T.Curticapeanu şi Toader Blaga, Petru Bejan, Mihai Baciu, Lazar Buja, Augustin Ghibutiu, Simion Gorea, Gheorghe Grad a Beloaiei,Vasile Hosu şi Iacob Pelea, Vasile Poni, Vasile Judecan, Vasile Oltean, Ioan Osorhean, Nicolae Sacui, Ioan Pop, Vasile Savina, Mihai M.Radu, Mihai R.Radu, Ştefan Pelea, Alexandru Raica, Ioan Strete, Gheorghe Ştefan şi Ştefan Tomoioaga. Cele 44 de trepte care duc la Monumentul Eroilor Moisei, simbolizeaza anul cand au fost ucisi romanii.
***
Moisei, în limba maghiară - Majszin, în limba germană -Mosesdorf) este o comună din județul Maramureș, formată numai din satul de reședință cu același nume. La recensământul din anul 2011 comuna număra 9264 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 9023 locuitori), dintre care: români – 95,54% și restul – necunoscută sau alta etnie. Componența confesională a comunei maramureșene Moisei, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,38%, penticostali – 1,57%, adventiști de ziua a șaptea – 5,33% și restul – nedeclarată sau altă religie. Moisei este localitatea în care a avut loc Masacrul de la Moisei, în data de 14 octombrie 1944, atunci când armata maghiară a omorât 39 de români și 3 evrei.
-->
Răspunsuri
ORA 11.13 - 2 RASPUNSURI
Castelul Pelișor este un palat de mici dimensiuni construit pe domeniul castelului Peleș (Sinaia, în Valea Prahovei). Ridicat între 1899 și 1902 de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhard Ludwig, castelul Pelișor a devenit, începând cu anul 1903, reședința de vară a principilor moștenitori ai României.
A fost construit din dorința regelui Carol I, ca reședință a principilor moștenitori Ferdinand și Maria.
Mobilierul și decorațiunile interioare, realizate în bună măsură de către Bernhard Ludwig, indică un spațiu rezidențial (hall, cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovațiilor mișcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea.
Pelișor are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reședință princiară, și poartă amprenta unei personalități puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoției, locul natal al ei. Aici au crescut și copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae.
Principalele săli sunt:
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedește luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900.
Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfățișează castelele Peleș, Pelișor și Foișor.
Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spațiu placat cu marmură de Ruschița, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripție emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte și Meserii de la Sinaia (școală înființată de rege), după planurile și desenele reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decorație antrelacul de inspirație celtică și elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncovenești și un cămin specific interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată.
Detaliu din camera de aur a castelului Pelişor.
Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice și bizantine este pus în valoare și de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.
Castelul Pelișor deține o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artiști ca E. Galle, frații Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mențiune specială merită manuscrisul - pergament pictat realizat de Maria și dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul "Tinerimea artistică", mișcare patronată de regină, ce reunea artiști români aflați la începutul carierei.
La Castelul Pelișor se află și alte lucrări ale Reginei Maria, în afară de manuscrisul menționat anterior, ca de exemplu câteva acuarele reprezentând crini.
Castelul Pelișor din orașul Sinaia (Prahova) - 1899-1902