Ce monument e in poza d emai jos?
Ieri am prezentat Gara Războieni - jud.ALBA.
Gara Războieni, inițial Székely-Kocsárd pálya-udvar, în limba română - Gara Cucerdea Secuiască, este o gară care deservește orașul Ocna Mureș, județul Alba. În data de 6 decembrie 1918 Regimentul 15 Războieni al armatei române a ocupat gara Kocsárd, ocazie cu care un membru local al Gărzii Naționale Române, Ioachim Mureșan, a înlocuit tabla cu vechea denumire a gării cu una pe care era scris numele regimentului Războieni. Ulterior numele localității Cucerdea Secuiască a fost schimbat în Lunca Mureșului, iar cel al localității Feldioara Secuiască în Feldioara-Războieni (în prezent Războieni-Certate. Nodul de cale ferată Războieni se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. De aici se poate circula în două sensuri: Târgu Mureș-Deda sau Cluj-Oradea, gara având 21 de linii dintre care 11 electrificate și una industrială.
***
Localitatea Feldioara-Războieni, mai demult Feldioara Secuiască, denumire actuală Războieni-Cetate, în limba maghiară - Székelyföldvár, în limba germană - Kaltherberg, alternativ Zekelburg, este un sat de 1286 locuitori, ce aparține orașului Ocna Mureș din județul Alba. Satul este atestat documentar pentru prima dată în anul 1291. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gemă. Zăcământul de sare a fost deschis prin 5 sonde de mare adâncime. Din studiile efectuate s-a estimat că golul subteran ce va rezulta în urma exploatării sării la o sondă ar putea fi utilizat, în anumite condiții, pentru depozitarea gazelor naturale, cu o investiție de 60 milioane euro. Prin această localitatea trecea un drum construit de romani (după 106 d.C.), care lega cele două mari orașe romane Apulum (Alba Iulia) și Potaisa (Turda). Se vede și acum drumul șerpuind peste dealuri (localnicii îl numesc „Drumul lui Traian”). În localitate există mai multe biserici: Reformată-Calvină, Romano-Catolică, Ortodoxă, Baptistă și Penticostală.
***
Ocna Mureș, mai demult Uioara, în limba latină - Salinae, în limba maghiară - Marosújvár, în limba germană - Miereschhall, este un oraș din județul Alba care include și satele: Uioara de Jos, Uioara de Sus, Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate. De-a lungul vremii localitatea s-a mai numit: Maros-Újvár, Maroschujwar, Újvár, Újvár-Akna, Marosújvárakna, Marosakna, Ocna Murășului, Ocna Mureșului, Murăș Uioara, Salinele Murăș Uioarei, Ocne, Steinort sau Miereschneuburg. Orașul este situat în partea de nord-est a județului Alba, la 55 km de Alba Iulia și la 22 km de Aiud. Aici au avut loc mai multe catastrofe (anii 1912, 1954, 1978, 2010) prin care unele puțuri saline au fost inundate și s-au surpat, ceea ce a dus la apariția la suprafață a unor cratere mari și adânci dar și la sistarea producției de sare solidă la Ocna Mureș. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1203 sub numele de Uioara (care provine de la cuvântul maghiar Ujvár = „Orașul Nou”). Din anul 1956 localitatea a fost declarată oraș. La recensământul din anul 2011 orașul număra 13036 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 15503 locuitori), dintre care: români – 78,14%, maghiari – 8,75%, romi – 6,59% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Ocna Mureș astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 73,7%, romano catolici – 1,67%, reformați – 6,38%, penticostali – 4,3%, greco catolici – 4,14%, baptiști – 1,03% și restul – nedeclarată sau altă religie. Ocna Mureș este un oraș cu potențial turistic și datorită lacurilor aflate pe masivul de sare. Dintre factorii naturali de cură trebuie menționate și apele minerale clorurate și sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentrație deosebit de mare (266 grame /litru), fiind utilizate în trecut în tratarea unor afecțiuni, precum cele reumatismale articulare și degenerative (periartrite, tendinoze, artroze, poliartroze), neurologice periferice (sechele după poliomielite, pareze), ginecologice (metroanexită cronică, cervicită cronică, insuficiență ovariană), posttraumatismale (stări după entorse, luxații, fracturi).
-->
Răspunsuri
ora 11.16 - niciun răspuns corect
Păi cu o poză de calitate mică, luată parcă din profil şi acoperită cu vegetaţie, normal că nu putea fi identificată... Dovadă: ceilalţi nici măcar nu s-au încumetat a da u8n răspuns, eu cel puţin m-am străduit...
Palatul Ştirbei