Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Cinema-teatru Omnia din municipiul Bistrița - BISTRIȚA NĂSĂUD.
Cinema (teatru) “Omnia” din municipiul Bistrița, județul Bistrița Năsăud, denumire alternativă Cinema „23 August”, este o veche clădire, cu statut de monument istoric, situată în centrul orașului, pe Bulevardul Republicii și aflată într-un avansat stadiu de degradare. Construcția a fost uitată, timp de 30 de ani, în mâinile unei instituții bucureștene (Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor România) care tinde să abandoneze tot ce mai are prin “provincie,” lăsând de izbeliște adevărate comori. Fostul cinema “Omnia” este unul dintre puținele monumente Secession ale orașului, ce a avut încă de la începuturi menirea de cinema sau “teatru electric” cum se spunea în 1913, pentru că, da!, era o clădire care impresiona atât de mult încât bistrițenii epocii au pus-o pe o carte poștală în toate limbile Transilvaniei habsburgice. Era, pentru ei, semnul modernității orașului, dovadă că arhitectura cea mai interesantă din Viena a ajuns până în această parte, oarecum ”somnolentă”, a Ardealului. La un moment dat municipalitatea își propusese să o demoleze, pentru a face loc unei parcări, dar la presiunea opiniei publice se pare că va fi renovată în viitorul apropiat. Direcția Județeană de Cultură Bistrița comunicat că imobilul este de importanță culturală și istorică, face parte din curentul Arta 1900 și este inclus în situl urban medieval Bistritz, monument istoric de clasă A. Imobilul este construit la 1901, deci la început de perioadă Art Nouveau, ceea ce îî conferă o și mai mare valoare. Aici a concertat George Enescu, aici au avut loc concerte cu muzică de Bach, Beethoven, Chopin și alții. Este știut faptul că Sala Omnia a făcut donații în beneficiul văduvelor și orfanilor de război din perioada interbelică. Pe ușa acestui edificiu a pătruns cultura în orașul Bistrița, timp de 120 de ani, aici bistrițenii i-au cunoscut pe marii actori români și străini, pentru că a fost primul și multă vreme singurul cinematograf din oraș. Holul de la intrare semăna cu un foaier de teatru, cu afișe și tablouri din care trăgeau cu ochiul Mărgelatu sau Marga Barbu, Pintea, Louis De Funes sau Ilarion Ciobanu. În anii 90, odată cu moartea pasiunii cinematografice, a apărut un virus puternic, modern, cu bile numerotate, cartoane și pixuri: Bingo! Întreprinzători abili și „speculativi” au transformat cinematrograful într-o sală de bingo modernă, cu mese rotunde, scaune comode, bar-service și mochete. Din anii 2000 și până în prezent doar niște grinzi perfide mai susțin plafonul ce adăpostise cândva cinefili și jucători de bingo deopotrivă, clădirea ajungând într-un stadiu de degradare foarte avansat. În momentul de față, situația clădirii „cinematografului 23 August” nu este clară. Ba ar aparține Regiei Autonome de Distribuție a Filmului, instituție care nu mai răspunde unor solicitări de foarte multă vreme, ba ar fi într-un litigiu ca urmare a unei cereri de retrocedare. Cu toate acestea, clădirea reprezintă deja un risc prea mare pentru cetățeni, iar municipalitatea se arată neputincioasă.
-->
Răspunsuri
ora 13.54 - un raspuns
IMPUNĂTOAREA MOARĂ LICHIARDOPOL DIN PORTUL BRĂILA
Defilare prin lanul de grâu(28)
Moara Lichiardopol, încă în peisajul oraşului Brăila, dar părăsită, arata ca un palat cu o faţadă impozantă şi două turnuri laterale. A fost construită în 1912, având dotări germane şi austriece. Avea o mare capacitate de prelucrare a cerealelor, depăşind concurenţa existentă.
Moara Lykiardopoulos, amplasată în apropierea docurilor, a fost dată în folosinţă în decembrie 1912. Era apreciată drept cea mai mare şi modernă moară din întreg Orientul. La inaugurare, avea o capacitate a instalaţiei de până la 40 de vagoane de grâu pe zi. Cea mai mare parte din producţia de făină, de calitate superioară, era exportată în Turcia, Grecia, Algeria, Egipt. Prin performanţele sale tehnice şi prin calitatea produselor, fabrica a contribuit la întâietatea Brăilei în industria morăritului.
1914