12. (poezie, cybersonet)
ciclul „geometria fulgilor şi alte încercări de lumină”
poleiul adună stelele pe asfalt (cybersonet CDXXV)
asfaltul strânge noaptea-n luciul lui subțire
ca o oglindă vie rece și tăioasă
ce prinde-n dans luminile una câte-o casă
şi face poleiul clar să pară o iubire
un clinchet mic de stele-n drumul lor spre masă
sub pașii rari se-aude-un tremur de zidire
în noaptea ce se strânge-n albul ce-o cuprinde -ire
rotindu-se în taină cald aproape de poveste -asă
orașul pare-un cer întors către pământ
și în lucirea stratului ce-l ține
se simt destine mici vibrând în miez de cânt
ca fulgii ce se lasă-n aer blând și sfânt
și poleiul strălucește în felurile-i divine
ca stelele căzute într-un oraș de vânt
*(rima: abba baab cdc cdc)*
©Ioan Muntean, 2025

Comentarii