Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Manastirea Prislop - jud. HUNEDOARA.
Mănăstirea Prislop este un lăcaș ortodox de cult situat pe raza satului Silvașu de Sus, de 334 locuitori, ce este parte componentă a orașului Hațeg, județul Hunedoara. Biserica mănăstirii, edificiu din secolul al XVI-lea, a fost declarată monument istoric. În anul 1564 a fost zidită din temelie de Zamfira, fiica lui Moise Vodă din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. În secolul al XVII-lea a viețuit aici sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Episcopul Demetriu Radu s-a ocupat de refacerea mănăstirii în anul 1901. În 29 octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite, preoții greco-catolici au fost arestați, iar lăcașul ocupat de Biserica Ortodoxă. Pe 25 noiembrie 1948 mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat pe călugărul Arsenie Boca de la Mănăstirea Sâmbăta la Prislop, de unde a fost la rândul său arestat doi ani mai târziu. Din 1948 starețul mănăstirii a fost Arsenie Boca, iar după ce lăcașul s-a transformat în mănăstire de maici (la mijlocul anilor 1950), a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forțat la București. Mănăstirea s-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc ortodox după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe. În 1976 mănăstirea a fost reînființată, ca mănăstire de maici. În 1991 a fost înființat în incinta mănăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani. În zilele noastre are loc un intens pelerinaj la Mănăstirea Prislop în special la mormântul părintelui Arsenie Boca.
Mormântul părintelui Arsenie Boca de la mănăstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din țară, în ultimii ani numărul de pelerini veniți pe 28 noiembrie fiind de 30000 – 40000 de oameni. Mormântul lui Arsenie Boca se află în cimitirul Mănăstirii Prislop, la mică distanță de peșteră Sfântului Ioan de la Prislop. Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910, în Vaţa de Sus, în judeţul Hunedoara. A absolvit Academia Teologică de la Sibiu şi Institutul de Belle Arte din din Bucureşti, frecventând în paralel şi cursuri de medicină. După patru luni petrecute la Muntele Athos, în Grecia, a intrat în monahism la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, în judeţul Braşov. Acolo, Arsenie Boca a fost preot şi stareţ până în noiembrie 1948, când a fost transferat de Mitropolitul Nicolae Bălan al Transilvaniei la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, până în mai 1959. În comunism a întâmpinat numeroase dificultăți și a lucrat la Atelierele Patriarhiei Române din Bucureşti, sub ocrotirea Patriarhului Iustinian al României. După pensionare, în 1967, a pictat vreme de 15 ani la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Drăgănescu (judeţul Giurgiu). A fost urmărit şi închis de comunişti de mai multe ori. A murit la Sinaia în 28 noiembrie 1989, însă a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop.
-->
Răspunsuri
ora 13.32 - 2 raspunsuri
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași - 1875/1876/1975
Monumentul lui Grigore Ghica III din Iași este un monument amplasat în centrul municipiului Iași, fiind format dintr-un cenotaf de marmură albă ridicat în anul 1875 și un bust al lui Grigore Ghica al III-lea, domnitor al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) și al Munteniei (1768-1769). Monumentul a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 (cod LMI IS-III-m-B-04312).
Monumentul lui Grigore Ghica III din Iași. Ilustrată de epocă. Se observă bustul anterior al domnitorului, diferit de cel actual.
Monumentul din marmură albă (cenotaful) sub forma unui sarcofag a fost ridicat și dezvelit la data de 1 octombrie 1875, de către Consiliul Comunal al orașului Iași, ca semn de recunoștință față de domnul care, deși nepământean, a fost aproape de cei care duceau greutățile țării și care s-a opus Porții Otomane care l-a numit domn în momentul când aceasta a răpit Țării Moldovei Bucovina și a cedat-o Imperiului Habsburgic. Monumentul a fost amplasat pe strada Ghica Vodă în apropierea Mănăstirii Barnovschi și al fostului Beilic turcesc din Iași, într-un mic parc.
Cenotaful are gravat deasupra sa inscripția În amintirea lui Grigorie Ghica V.V. ucis de turci la 1777, luna octombrie. Țara recunoscătore. În partea stângă a cenotafului, este următoarea inscripție: Grigorie Ghica V.V. a protestat contra luarei Bucovinei, iar în partea dreaptă stă scris: Această pieatră sa redicat de cătră Consiliul Comunal din Jassi în Anul 1875 Octomvrie 1.
În fața monumentului se aflau vestigiile hanului Caravan Serai, loc de popas al caravanelor turcești aflate în trecere prin Iași. Au existat și resturi de ziduri cu arcade de la sfârșitul secolului al XV-lea, singura și cea mai veche mărturie a orașului medieval.
Bustul fostului domnitor din fața monumentului a fost executat din marmură de către sculptorul Karl Storck. El a fost așezat pe o coloană înaltă de marmură de Lemberg, ridicat fiind de către Primăria orașului Iași, la propunerea consilierului Vasile Pogor. Pentru acest bust a făcut un proiect și Gheorghe Asachi. El a fost inaugurat la data de 29 august 1876.
Mihai Eminescu a prezentat într-un articol din jurnalul Curierul de Iași din 3 octombrie 1876, cum a decurs ceremonia sfințirii bustului:
„Aniversarea asasinării lui Grigore Vodă și a răpirii pământului strămoșesc n-a reamintit-o cu durere și alaltăieri, cu ocazia descoperirii bustului pe care Măria sa, Preaînălțatul nostru domn, l-au dat în dar orașului Iași. După serviciul funebru la Mitropolie, o mulțime numărată de popor cu arhierei în frunte s-au pus în mișcare spre piața Beilicului, trecând în procesie prin stradele de căpetenie ale orașului. Ajunsă în piață, în mijlocul căreia se înălța în cunună de lauri bustul de marmură al martirului, clericii începur cu citirea acelor molcome și tânguitoare versete bisericești, scrise în dulcea limbă a trecutului.” — Mihai Eminescu, 1876.
Bustul fostului domnitor a fost realizat din marmură de către sculptorul Karl Storck la propunerea consilierului Vasile Pogor și fost inaugurat la data de 29 august 1876 fiind martor și poetul Mihai Eminescu care a descris ceremonia într-un articol în ziarul Curierul de Iași.
Bustul inițial s-a deteriorat în timpul celor 100 ani, a fost restaurat și dus la Muzeul de Artă din Iași, unde se află și în prezent. În locul lui, în anul 1975, a fost amplasat un bust de piatră, executat de către Lucreția Dumitrașcu Filioreanu.
Piața în care se află cenotaful și bustul a primit denumirea de Grădina publică Ghica Vodă, aici fiind amplasate bănci printre straturile de flori .
2001
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea
Sursa: Adrian Sorin Capră