Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Gara din Râmnicu Sărat - BUZĂU
Gara din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, este un monument arhitectonic și istoric impresionant ce a fost construit între anii 1897 – 1898, fiind opera arhitectului Nicolae Mihăiescu, și nu Saligny, cum greșit este știut de unii. E drept orașul a avut și altă gară (aceia fiind proiectată de Saligny), dar fiindcă era prea departe de oraș a fost demolată, construindu-se gara actuală. Actuala gară este construită în stil italian, fiind o bijuterie arhitectonică, ce se constituie ca și carte de vizită a orașului. Gara din Râmnicu Sărat este locul unde Regele Carol I a luat contact cu oraşul aflat la hotarul dintre Muntenia şi Moldova. Monitorul Oficial, din 3 octombrie 1901, relatează că Regele Carol I participă la manevrele militare şi locuieşte la Râmnicu Sărat, în casele primarului Gheorghiţă Lupescu. Gara din Râmnicu Sărat este prezentă şi în mărturiile unora dintre personalităţile politice care au fost întemniţate în temuta închisoare de la Râmnicu Sărat. În memoriile sale, publicate în cartea “Prin ungherele iadului comunist: Râmnicu Sărat”, ţărănistul Ion Diaconescu vorbeşte despre gara Râmnicu Sărat ca despre un punct de tranzit al deţinuţilor către penitenciar. ”Târziu în noapte am simţit că vagonul dubă în care călătorisem a fost decuplat şi, prin crăpăturile obloanelor din geamuri, am descifrat că ne găseam la Râmnicu Sărat. Toată noaptea aceea, cu măsuri extraordinare de izolare şi siguranţă, s-a făcut transferul nostru, unul câte unul, din dubă în penitenciar, trecând şi printr-o celulă specială, unde am fost echipaţi cu hainele de puşcăriaşi.”O vreme, gara a adus, cu siguranţă, profit. Din cauza traficului mare din această perioadă, numeroase firme se înghesuiau să ocupe un spaţiu comercial în această zonă. Astăzi, însă, totul nu este decât o ruină şi un focar de infecţie. Redau mai jos impresiile unor doamne care au venit de departe special pentru a vedea frumoasa gară de altădată: “Am fost printre puținii călători ce au coborât, după care am rămas singure, ceilalți plecând care încotro, la gospodăriile lor. Întâi am studiat peronul. Vechi, cu dalele depreciate, bănci nu prea întregi, un spectacol dezolant. Dar acoperișul și stâlpii de susținere, eleganți, subțiri, ”de epocă”! O placă amintește de faptul că în anul 2001 s-au împlinit 120 ani de la inaugurarea primei căi ferate studiată, proiectată și realizată de ingineri români: BUZĂU-MĂRĂȘEȘTI 1881. Intrăm în holul gării. Destul de mic, cu casele de bilete stânga/dreapta, panou de circulație a trenurilor, nimeni, liniște. Ce atrage atenția însă, este frumosul luminator din sticlă, stil Art Nouveau care, din interior este colorat de lumina naturală, ceea ce nu este la fel și din afară. Același ornament este și pe latura spre oraș a gării. La fel de mare și la fel de colorat. Ușile ce dau afară sunt vechi, cu niște mânere metalice speciale în formă de semicerc. Mi-au plăcut! Ar fi păcat să fie înlocuite cu altceva.nIeșim din holul gării, spre oraș. Aceeași fațadă ca aceea de la peron, dar cu un ceas mare, frumos ornat, nefuncțional, ceas ce se vedea de departe, din capătul lungului bulevard ce leagă orașul de gară. Corect și bine gândit, să vadă tot omul cât mai are până la tren. Probabil că birjarii dădeau bice serioase cailor dacă ceasul mai arăta puțin până la venirea trenului. Loc de parcare pentru birje, ohooo... cât vrei!”
-->
Răspunsuri
ora 11.28 - 4 raspunsuri
Gara CFR - Cluj-Napoca: Clădirea gării a fost proiectată de Ferenc Pfaff și a fost inaugurată în anul 1902.
Gara CFR Cluj-Napoca
Gara CFR (Mare) Cluj-Napoca
Gara CFR (Mare) Cluj-Napoca