CE MONUMENT E IN POZA DE MAI JOS?
Ieri am prezentat Biserica evanghelică fortificată din comuna Șelimbăr, județul SIBIU.
Biserica evanghelică fortificată din comuna Șelimbăr, județul Sibiu, este un ansamblu de monumente istorice, format din două monumente: Biserica evanghelică și Incinta fortificată. Este o clădire impozantă, situată pe Strada Mihai Viteazu, la nr. 284, fiind vizibilă de la mare distanță. Biserica a fost construită în secolul al XIII-lea, fără turn, cu cor dreptunghiular și absidă semicirculară. În anul 1423 s-au înalțat zidurile navei. Inițial biserica avea două centuri de apărare, construite înainte de anul 1507, dar s-a păstrat doar cea interioară. Interiorul bisericii a suferit mai multe transformări, șirul evenimentelor fiind inscripționat pe bolta clădirii. Acolo se poate citi despre lucrările de refacere și despre două distrugeri provocate de voievodul Michael (Mihai Viteazu - în anul 1599) și de Rakoczi (în anul 1659), precum și numeroase refaceri până în anul 1986. Turnul bisericii a fost construit în anul 1807. Edificiul este o biserică săsească, foarte frumos ornată. În corurile cu casete vopsite, amplasate pe cele două laturi stăteau băieții, pe o parte cei necăsătoriți iar pe partea cealaltă cei care aveau armata terminată. Altarul a fost construit în anul 1742, iar orga în anul 1911.
***
Șelimbăr, denumire alternativă Șilimbăr, în dialectul săsesc -Schällembrich, Šelembriχ, Šallembriχ sau Soelembriχ, în limba germană - Schellenberg, în traducere "Dealul Clopotelor", în limba maghiară –Sellenberk, este o comună din județul Sibiu care includ eși satele: Bungard, Mohu și Veștem. La recensămânrul din anul 2011 comuna număra 7028 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 4912 locuitori), dintre care: români – 92,43%, romi – 1,36% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei sibiene Șelimbăr, astăzi se prezintă astfel: ortodocși – 89,44%, creștini după evanghelie – 1,05% și restul – nedeclarată sau altă etnie.
-->
Răspunsuri
ORA 11.12 - 2 RASPUNSURI
Tribunalul Satu Mare s-a înfiinţat în anul 1871, când oraşul primeşte aprobarea pentru a avea o astfel de instituţie proprie, după ce administraţia publică şi justiţia se separaseră, cu un an mai devreme.
Până la construirea Palatului de Justiţie, între anii 1894-1896, autorităţile au pus la dispoziţie, pentru Tribunal, clădirea vechii primării a oraşului. După aprobarea Ministerului Justiţiei, a fost construită clădirea Tribunalului şi a Penitenciarului, iar în acest imobil se desfăşoară şi astăzi activitatea justiţiei din Satu Mare. Printre preşedinţii Tribunalului Satu Mare de la începutul secolului al XX-lea, se numără Boros Pal, Moricz Lajos, Gelba Lajos, Roth Ferencz şi Papolczy Gyula.
Situat pe strada Mihai Viteazu, nr. 8, Palatul Justiţiei este realizat în stil neoclasic, fiind format din parter şi două etaje. Intrarea este încadrată de două coloane ce susţin balconul de la etajul întâi.
Clădirea Palatului de Justiţie se află pe lista monumentelor de arhitectură, iar în cadrul ei funcţionează, în prezent, mai multe instituţii: Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Judecătoria Satu Mare şi Tribunalul Satu Mare.
Istoria Justiţiei independente în oraşul Satu Mare îşi are începutul prin anii 1870, când administraţia publică se desparte de justiţie.
Oraşul Satu Mare la 1 august 1871 primeşte aprobarea , pentru construirea unui Tribunal propriu. Astfel că, autorităţile oraşului oferă drept clădire a Tribunalului vechea primărie a oraşului până la construirea grandiosului Palat al Justiţiei 1894-1896.
După aprobarea primită de la Ministerul Justiţiei , la colţul străzii Rakoczy şi Verbocy, se construieşte clădirea Tribunalului şi a Penitenciarului, care susţine şi în prezent activitatea justiţiei din Satu Mare.
Până în anul 1918 sunt amintiţi, în scrierea lui Tankoczi Gyula intitulată „Város képes tükre”, printre preşedinţii Tribunalului Satu Mare: Boros Pal , Moricz Lajos, Gelba Lajos , Dr. Roth Ferencz şi Dr. Papolczy Gyula, în vremea cărora instituţia cunoaşte o dezvoltare deosebită diferenţiindu-se astfel de restul Tribunalelor.
În anul 1936 prim-peşedinte al Tribunalului era Dr. Erdos Francisc, preşedinte dr. Mărcuş Valer, judecător Spineanu Victor, ajutor judecător dr. Toma Gavril , grefier Cionca Dumitru.
Palatul Justiţiei, situat pe strada Mihai Viteazu nr. 8 este construit într-o manieră neo-clasică cu influenţe de secession rural şi figurează pe lista monumentelor de arhitectură .
Edificiul este compus din parter si două etaje faţada principală perfect simetrică găzduieşte în partea sa centrală, ieşită în afară faţă de aliniament , accesul monumental în clădire. Acesta este încadrat de către două coloane în torsadă ce susţin balconul de la etajul întâi.
Faţada este împărţită în două registre, cel al parterului şi cel al nivelurilor superioare, tratate diferit.
În prezent în clădirea Palatului de Justiţie îşi desfăşoară activitatea :Judecătoria Satu Mare şi Tribunalul Satu Mare.
Tribunalului Satu Mare îi sunt arondate trei judecătorii : Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Carei şi Judecătoria Negreşti- Oaş, iar activitatea acestuia se desfăşoară conform legii 304/2004 de organizare judiciară şi Regulamentului de organizare interioară a instanţelor judecătoreşti emis de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea 387/2005, în cadrul celor trei secţii : secţia civilă , secţia penală şi secţia comercială şi de contencios administrativ.
Strada Horea
Palatul Justiţiei Satu Mare
Palatul Justiţiei - Clădirea Tribunalului Satu Mare (1894-1896)