Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Mănăstirea Strehaia - MEHEDINȚI
Mănăstirea Strehaia este o mănăstire ortodoxă situată în orașul Strehaia, județul Mehedinți. Mănăstirea s-a constituit în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe lista monumentelor istorice.Este singura manastire din tara cu altarul spre sud. Legenda, preluată și de Nicolaie Iorga, spune ca Mihai Viteazul, care s-a născut la Strehaia ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea și, orientându-se greșit, a asamblat biserica cu altarul spre Sud. Matei Basarab, a păstrat și el aceeași orientare. Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri de drumul europaen E70 ce leagă orașul Timișoara de București. Date istorice și arheologice dovedesc existența unei curți boierești în acest loc începând cu secolul al XIV-lea. Izvoarele istorice medievale relevă importanța curții de la Strehaia ca reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească. Din timp în timp, curtea a fost centrul băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, în timpul domniei lui Radu Mihnea. Tot aici, în incinta curții boierești, a funcționat între anii 1474-1504 mitropolia de Severin a Țării Românești. Vechea curte a boierilor craiovești a intrat în prima parte a secolului al XVII-lea, prin moștenire, în proprietatea lui Matei Basarab, domn pământean al Țării Românești. Între anii 1640-1650, Matei Basarab a modernizat și adaptat vechea curte la nevoile și ambițiile sale. El a refăcut biserica paraclis și a mărit casa, apoi a întărit curtea cu ziduri crenelate, turn de poartă, valuri și șanțuri de apărare. Ansamblul fortificat din zilele noastre păstrează în mare parte formele pe care i le-a dat Matei Basarab. Biserica din cadrul ansamblului fortificat din Strehaia a fost ridicată cu cheltuiala lui Matei Basarab până în anul 1645. Momentul consacrării bisericii a fost surprins într-o pisanie sculptată în piatră peste intrarea în pronaosul bisericii. „Acistî Svăntî besearicî dupî voia și cu ajutoriul lui Dumnezeu ziditu-se-a de ăn temei cu porunca și cu cheltuiala pre luminatului și milostivului domn Io Matei Basărăbî voevod a toatî Țara Rumâneascî împreunî cu doamna sa gospoja Ilena, întru prea-înaltul și de toți închinatul nume al preasvintei și de viiațî fâcâtoarei Troițe, într-al treisprăzeacele anu de domniia loru, vă leato baitia mira 7153 i spăsenia mira 1645; și s-a săvârșit în luna lui august 1 dnă. Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, păstrează în dreapta imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: „jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic și jupan Danciu biv vel vornic”. Prima atestare a mănăstirii de la Strehaia apare într-o danie a domnitorului Matei Basarab din 11 decembrie 1649. Există un document de înzestrare al mănăstirii cu un domeniu de nouă sate din împrejurimi, datat în primăvara anului următor, în 6 martie 1650. Matei Basarab lasă de știre în acest document că „satele de cumpărătura domniei mele le-am dat și le-am închinat ... la sfânta mănăstire a domniei mele de la Strehaia ... ca să fie sfintei mănăstiri de hrană și călugărilor de trebuință, iar domniei mele și părinților domniei mele vecinică pomenire.” Matei Basarab a pus astfel fundațiile unei mănăstiri domnești, pe care o lasă în grija urmașilor săi pe tronul țării: „supt blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, pre carele îl va alege Domnul Dumnezeu a fi domn și stăpân Țării Rumânești sau din neamul domniei mele sau dintr-alt neam, îl rog ca să cinstească și să înnoiască și să întărească această carte a domniei mele pe aceste moșteniri după tocmeala ce s-au scris mai sus”. Mănăstirea domnească stătea sub directa ascultare a scaunului de domnie, de unde erau numiți sau confirmați egumenii mănăstirii. Domnii țării, în succesiunea lor, erau de drept considerați patroni și protectori precum și proprietarii de facto ai mănăstirii. Din punct de vedere religios, mănăstirea era subordonată mitropoliei Țării Românești și ierarhiei intermediare a episcopiei de Râmnic. În vara anului 1657, la numai câțiva ani de la transformarea curții domnești în mănăstire, Paul de Alep, venit în vizită la mănăstire în suita patriarhului Macarie al III-lea al Antiochiei, a făcut o scurtă descriere a complexului fortificat: „Am intrat în această mănăstire cu adevărat măreață, așezată într-o câmpie...Seamănă cu o cetate mare și are ziduri puternice de incintă, cu multe creneluri. Înlăuntru este o fântână frumoasă cu apă curgătoare, de-asupra căreia s-a ridicat un turn puternic și înalt. Deasupra porții mănăstirii se află clopotnița, foarte înaltă, clădită într-un stil măreț, avântat. Porțile sunt de fier și sunt noi; chiliile sunt frumos clădite, iar bucătăria și grajdurile sunt toate boltite cu piatră...Construcția mănăstirii este de o mare frumusețe, trainică și bine întărită. În centrul curții este așezată pivnița sau încăperile boltite pentru păstrarea vinului, iar de-asupra acestora sunt camere mărețe și un divan mare, cu un pridvor în jur, folosit ca loc de ospăț. Toate aceste clădiri sunt spoite cu var și pe dinăuntru și pe dinafară. În partea de răsărit a mănăstirii nu sunt chilii pentru călugări, ci numai ziduri puternice de incintă, deasupra cărora se află o clădire mândră, care cuprinde o sală frumoasă și o sală de mâncare unde sufletul este ușurat de griji datorită veseliei priveliștii. De jur împrejur sunt grădini și o apă curgătoare care curge dintr-un izvor și se varsă într-un heleșteu din apropiere. Biserica este foarte frumoasă și este împodobită cu tot felul de ornamente, fiind zugrăvită atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară...Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta. Priveliștea larg deschisă asupra locurilor din jur este deosebit de înveselitoare pentru suflet." În anul 1826 mănăstirea am fost supusă unui amplu proces de renovare- restaurare. Curtea si biserica cea mare a Manastirii Strehaia este imprejmuita cu un zid de caramida presata, inalt de aproape cinci metri, prevazut cu creneluri de aparare, la fiecare doi metri. Biserica cea mare, inchinata Sfintei Treimi, este zidita din caramida, in forma de nava; zidurile acesteia sunt foarte groase, iar singura turla este asezata pe pronaos. Pridvorul deschis al bisericii, adaugat acesteia de Sfantul Martir Contantin Brancoveanu, se sprijina pe zece coloane de zid. In exterior, biserica este decorata simplu, zidurile acesteia avand, la mijloc, cate doua braie din caramida aparenta, asezata sub forma unor "dinti de fierastrau". Interiorul bisericii este impartit canonic, in Altar, naos, pronaos si pridvor. Naosul, lipsit de abside laterale, este despartit de pronaos printr-un zid gros, avand la mijloc o usa mica. Catapeteasma bisericii este tot din zid de caramida. Pardoseala bisericii este din caramida, iar acoperisul este realizat din sindrila (lemn). Zidurile puternice ale Manastirii Strehaia l-au motivat pe Tudor Vladimirescu sa aleaga acest loc drept sediu local. In incinta manastirii au fost lasati mai bine de doua sute de panduri, avand sarcina de a apara cetatea Craiovei.
-->
Răspunsuri
ora 11.27 - 2 raspunsuri
Alpha Bank Târgu Mureș. (Albina)
Clădirea fostei bănci Albina Tîrgu Mureș, declarată monument istoric datează din anul 1910. În prezent clădirea situată în Piață Victoriei, nr.5 adăpostește sediul Sucursalei Alpha Bank Târgu Mureș.