Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Podul Decebal din TIMIȘOARA.
Podul Decebal, denumire alternativă Podul Neptun (de la Palatul Neptun, din vecinătate), este numele unui pod din municipiul Timișoara, care traversează râul Bega, fiind situat între Baia Neptun și Parcul Poporului pe Bulevardul Revoluției din anul 1989 și fâcând legătura între cartierele Cetate și Fabric. Acesta este unul din cele trei poduri care travesează râul, celelalte două fiind situate în piețele actuale: Sarmisegetuza și Badea Cârțan. Podul a fost construit de către Compania maghiară Győző Mihailich din Budapesta, timp de șapte ani, fiind inaugurat în anul 1909, din data de 5 august a aceluiași an, circulând continuu pe el tramvaiul. Arhitectul șef al lucrării de realizare a podului a fost Albert Kalman Korossy. Podul a primit o diplomă onorifică la Expoziția Internațională din anul 1910 de la Paris . Cu o lungime de 195 de metri și o lățime de 9 metri, Podul Decebal a fost cel mai mare pod de beton din Europa când a fost finalizat. Executat din beton armat, podul se remarcă prin formele sale unduite, tipice stilului anilor 1900, curentul secesionist. Soluţia adoptată pentru arcul din beton armat al podului a reprezentat o premieră tehnică la vremea respectivă. Pe vremea regatului maghiar, podul se numea inițial Liget-úti híd . A fost numit după strada adiacentă Liget-út , în germană Parkstraße. Numele alternative utilizate mai rar în vremurile maghiare erau Korona híd pentru populația maghiară și Park-Brücke pentru populația germană. După 1918 a primit numele Podu de pe Aleea Parcului, derivat din strada adiacentă Aleea Parcului , fosta Liget-út .După ce Aleea Parcului a fost redenumită Bulevardul Regina Maria, câțiva ani mai târziu, podul a fost numit și Podul Regina Maria. Actualul nume oficial Podul Decebal a fost introdus în cele din urmă după al cel de-al doilea război mondial. În timpul Revoluției române din anul 1989 aici au pierit 65 de manifestanți și au fost răniți aproape 200, sub gloanțele securității ceaușiste.
-->
Răspunsuri
ora 11.15 - 2 raspunsuri
Muzeul Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea - Muzeul de Artă Casa Simian Râmnicu Vâlcea
Muzeul de Artă Casă Simian
Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă a aparținut familiei Nae și Tita Simian originari din Săliștea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de încălțăminte în Rm. Vâlcea, la jumătatea secolului XX.
Casă beneficiază de o structura arhitectonică specifică, însumând două tipuri de spațiu, unul punând an valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construită în 1940, de arhitecții Gheorghe Simotta (1891 – 1979) și Nicolae Lupu (1905 – 19xx), ambii de orientare neromâneasca și un altul neutru, funcțional pentru necesitățile unei galerii de artă, construit odată cu transformarea locuinței în muzeu.
Spațiul eclectic, dar armonios, al părții „istorice” a clădirii, reunește elemente stilistice multiple romanice, gotice, renascentiste, creând o impresie generală de vila italiană, accentuată de existența grădinii interioare, terasată, cu portic și acoperiș din olane.
Expresie artistică, puternică și primitoare a construcției, determina o organizare expozițională care să valorifice la maximum acest efect. Din această cauza expunerea muzeală nu este realizată, neapărat, în mod sau cronologic, fiecare încăpere devenind un tot de sine stătător, încercându-se, pe cât posibil, evitarea monotoniei și exploatarea unor efecte scenografice.
Expoziția permanentă a Muzeului de Artă, reunește lucrări de valoare de pictură și de sculptură românească, aparținând unor artiști de renume de la sfârșitul secolului al XIX-lea : N. Grigorescu, Nicolae Vermont, Sabin Popp, Ipolit Strâmbu, Sava Hentia, Ion Georgescu, F. Storck.
Din prima jumătate a secolului XX, muzeul deține lucrări de Gh. Petrașcu, N. Tonitza. Th. Pallady, C. Michailescu.
A două jumătate a secolului XX, cuprinde în expunere lucrări ale pictorilor: H. Catargi, I. Țuculescu, Florin Niculiu, Margareta Sterian, Michaela Eleutheriade, Lucia Dem. Balacescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea, Virgil Almășanu, Dan Hatmanu, Sabin Bălașa, Ion Sălișteanu, Paul Gherasim, Ion. Grigorescu, Marin Gherasim, Viorel Mărgineanu etc. și câteva lucrări de sculptură dintre care se remarcă prin calitatea artistică, cele realizate de George Apostu, Ovidiu Maitec și Costel Badea.
Muzeul posedă un tablou din Școală venețiană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Prin organizarea unor tabere de creație, în ultimul deceniu al secolului XX, s-a obținut o îmbogățire a colectiilor cu lucrări ale unor pictori contemporani: Vasile Tolan, Horia Petruțiu, Vioara Bară, Mircea Cătuşanu, Adrian Chira, Ion Augustin Pop, Ștefan Pelmus, Epaminonda Tioțiu. Muzeul de Artă a primit în aceiași perioada, o donație importantă din partea artiștilor Gheorghiță și Gregorian Rusu, cuprinzând lucrări de pictură și grafică.
Fără a deveni o permanentă, în expunere sunt incluse și obiecte de artă veche românească, icoane și obiecte de cult din colecția Muzeului Județean, valorificând tendințe formale din secolele XVI – XIX, reprezentative pentru județul Vâlcea.
Muzeul de Artă mai posedă o bogată colecție de lucrări de grafică, desene și acuarele care sunt expuse temporar.
Anual, Muzeul de Artă organizează expoziții de pictură și sculptură contemporană, iar în timpul verii, în curtea interioară expun artiști plastici din localitate.
am contribzit cu un răspuns la răspuns şi aici: http://lenusa.ning.com/xn/detail/5683238:Comment:1110876
Până la urmă contează că măcar eu am participat şi contribuit cu un răspuns, chiar dacă e greşit!
Pentru azi:
Muzeul Judeţean Vâlcea – Muzeul de Artă „Casa Simian” Râmnicu Vâlcea
Casa beneficiază de o structură arhitectonică specifică, însumând două tipuri de spațiu, unul punând în valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construită în 1940, de arhitecții Gheorghe Simotta (1891 - 1979) și Nicolae Lupu, ambii de orientare neo-românească, și un altul neutru, funcțional pentru necesitățile unei galerii de artă, construit odată cu transformarea locuinței în muzeu.
Notă: în căutarea pe internet am găsit şi varianta că ar fi Muzeul de artă Târgu-Jiu, dar este evident că sunt erori ale site-urilor respective:
http://www.99tour.ro/timp-liber/targu-jiu/muzeu/muzeul-de-arta-targ...
https://www.infopensiuni.ro/cazare-targu-jiu/obiective-turistice-ta...
Aveti dreptate.