Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica parohială romano-catolică "Sfânta Treime” din municipiul Sibiu
Biserica parohială romano-catolică "Sfânta Treime” din municipiul Sibiu a fost construită de iezuţi între anii 1726 - 1733 în spiritul barocului timpuriu vienez. Biserica a fost sfinţită în 13 septembrie 1733 de către episcopul Transilvaniei Gregor von Sorger. Edificiul, cu stataut de monument istoric este situat în centrul orașului, chiar lângă Primărie (Piața Mare, nr.3). Turnul care este detaşat de navă a fost terminat în anul 1738 şi are patru nivele înalte şi o cupolă. El măsoară 47 metri şi adăposteşte trei clopote masive şi un ceas cu două cadrane. Cele trei clopote au fost montate prima dată în secolul al XIX-lea. Cel mai mare clopot are 570 kg şi poartă următoarea inscripţie: “A sunat crucea lui Cristos copiilor Cerului şi Pământului, dintr-o donaţie a Magdalenei Filek”. Al doilea clopot cântăreşte 325 kilograme şi a fost turnat în 1864 în cinstea Sfântului Adalbert, episcop şi martir al lui Cristos. Cel de-al treilea clopot cântărește 140 kilograme şi poartă inscripţia: “Sf. Maria binecuvântată născătoare de Cristos, roagă-te pentru noi. Din donaţiile sibienilor şi arta lui Friedrich Kauntz răspândesc din nou laudă Neprihănitei.” În anul 1916 clopotele au fost confiscate şi topite. Au fost refăcute în forma originală de firma lui Friedrich Kauntz şi sfinţite în 29 martie 1931. La nivelul străzii, turnul prezintă un gang boltit care permite accesul spre Piaţa Mică. Ceasul din turn cu cadrane spre cele doua piete, dateaza din anul 1838. Acoperişul bisericii este în două ape, coama paralelă cu faţadele laterale, are spre Piaţa Mare trei lucarne semicirculare de tablă şi o lucarnă mare, dreptunghiulară cu fronton triunghiular acoperit în două ape. Exteriorul monumentului este destul de sobru, celor şapte ferestre de la primul nivel (spre Piaţa Mică există doar şase axe) fiindu-le suprapuse altele, mai mici, dreptunghiulare, având ancadramente de piatră cu ecuson central. În flancurile faţadei spre Piaţa Mare se află două uşi de formă dreptunghiulară, încoronate cu câte un segment de cerc profilat: prima facilitează accesul în biserică, următoarea în casa parohială. Structura interioară este cea de biserica sală de formă dreptunghiulară, având o tribună pe latura sudică. În interior se remarcă pilaştri masivi de susţinere a bolţii. Iniţial, interiorul bisericii era văruit în alb iar geamurile aveau sticla incoloră, deci biserică era mult mai luminoasă decât acum. Pictura navei aparţine pictorului german Ludwig Kandler şi a fost realizată în 1904. În curtea interioară dintre biserică și fosta reședință a iezuiților se află depozitată Statuia lui Ioan Nepomuk, care s-a aflat până în anul 1948 în Piața Mare. Pe latura sudică a corului se află monumentul funerar al mareșalului Otto Ferdinand von Abensperg und Traun (1677-1748), comandant militar al Transilvaniei intre 1744-1747, operă a sculptorului Anton Schuchbauer. Actuala orgă a bisericii, cu 24 de registre, a fost realizată de meșterul vienez Carl Hesse în anul 1860. Multe din scenele pictate dar și obiectele de mobilier dateaza in cea mai mare parte inca din perioada de constructie a bisericii. Accesul in pivnita bisericii se realizeaza printr-un mic pridvor de pe latura nordica (Piata Mică, nr.4) construit in secolul al XX-lea. Biserica are un subsol general, actualmente folosit ca si depozit de carte.
-->
Răspunsuri
ora 11.10 - 2 raspunsuri
Cazinoul Băilor din Vatra Dornei (1896-1898) - jud. Suceava
Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, cel mai vechi din România
În perioada comunistă a fost naționalizat și a devenit club muncitoresc, iar în anul 1998 a fost înființată Fundația Cazinoul Vatra Dornei. Prin HG nr 437 din 14 octombrie 2004, cazinoul a fost retrocedat Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, iar în anul 2018, Arhiepiscopia a alocat suma de 16,5 milioane lei pentru restaurarea Cazinoului.
Dacă treceți prin Vatra Dornei, dați o tură pe strada Republicii nr. 5, între Parcul Balnear și râul Dorna. Acolo puteți admira o clădire cu o istorie puternică: Cazinoul Băilor, primul cazinou oficial din România. Construcția a fost ridicată între anii 1896 și 1898, în mare parte datorită intervenției primarului Vasile Deac pentru a primi aprobarea de la împăratul Franz Joseph al Austriei. A obținut-o pe motiv că zona era extrem de populară pentru turiștii veniți la băi, așa că necesitatea unui cazinou era evidentă. O parte din finanțe a fost strânsă prin chetă publică, la care a cotizat însuși împăratul austriac. Cealaltă parte a banilor a fost obținută printr-un împrumut de la o bancă din Viena. Arhitectul austriac Peter Paul Brang și-a pus amprenta eclectică asupra clădirii și s-a inspirat din cazinoul din orașul german Baden-Baden.
De cum priviți clădirea, puteți observa elemente ale Renașterii germane, iar în interior s-a folosit marmură și existau trei policandre din cristal în sălile mari. Când construcția a fost gata, a devenit instant atracția principală a zonei, mai ales că era unică la vremea respectivă. Putem spune fără doar și poate: cazinoul era mândria Imperiului Austriac, fiind una dintre cele mai impresionate clădiri construite de aceștia în zona Bucovinei, în perioada în care s-a aflat sub coroana Vienei. De-a lungul anilor, a purtat mai multe denumiri, cea mai populară fiind Cazinoul Băilor, dar s-a numit și Pavilionul Central al Băilor.
Clădirea impresionantă găzduia în interior o sală de teatru, o sală de concerte, o bibliotecă, un restaurant, dar și o sală unde se puteau juca diferite jocuri de cazinou. Majoritatea se joacă și astăzi, doar și-au obținut popularitatea cam în aceeași perioadă. Blackjack-ul, poker-ul sau ruleta au devenit cunoscute chiar la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Lucrurile s-au schimbat enorm de atunci însă, iar în ultimele decenii, datorită dezvoltării impresionante a tehnologiei și apariției internetului, toate se pot juca online. Există foarte multe variante online ale jocurilor de cazinou, care oferă o experiență din ce în ce mai apropiată cu cea dintr-un cazinou real. Și pot fi accesate de oricine. La vremea respectivă, astfel de jocuri erau disponibile doar anumitor categorii de public.
Nu mergea oricine la cazinoul din Vatra Dornei. Acesta atrăgea mai ales aristocrații vremii, intelectualii, personalitățile regale sau turiștii înstăriți de la vremea respectivă. De-a lungul anilor, chiar împăratul Franz Joseph al Austriei, arhiducele Franz Ferdinand, dar și Lucian Blaga, Nicolae Iorga sau Corneliu Zelea Codreanu au călcat pragul celebrului cazinou.
După unirea Bucovinei cu România, din 1918, terenul pe care se afla cazinoul a fost preluat de Fondul Bisericesc al Bucovinei. De-a lungul anilor, au fost făcute restaurări și aduse câteva modificării, spre exemplu, în anul 1937, s-a amenajat o terasă cu vedere spre parcul balnear.
După mai mulți ani în care a funcționat în scopuri militare, clădirea a suferit câteva distrugeri și au fost făcute noi reparații. A funcționat ulterior ca un club muncitoresc și ca centru al stațiunii balneare, însă cazinou nu a mai fost niciodată. Câțiva ani, clădirea a fost abandonată și a ajuns o ruină, iar din anul 2003, a intrat sub administrarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
2017 pare să fi fost cu noroc pentru marele cazinou de odinioară deoarece s-a semnat un nou contract pentru restaurarea clădirii-monument. Se așteaptă ca lucrările să fie terminate până în anul 2021, iar de anul viitor Cazinoul Băilor din Vatra Dornei va fi transformat într-un muzeu. Clădirea este un monument clasa A, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere valoric, este un monument istoric de valoare națională sau universală.