Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Halele centrale - PLOIEȘTI.
Halele Centrale din municipiul Ploiești sunt unul dintre simbolurile
orașului, având statut de monument istoric.Necesitatea vânzării centralizate a alimentelor, tot mai mult resimțită de un oraș în plină dezvoltare, a determinat, în anul 1925, inițiativa construirii unor mari hale. Primăria a încredințat lucrarea arhitectului Toma T. Socolescu, după ce îi înlesnise o călătorie de documentare în străinătate și alesese un loc în mijlocul orașului, lângă fostul Obor. Săparea temeliilor a început în 1929, iar lucrările propriu-zise au demarat în 1930, desfășurându-se cu intensitate mai ales în anii 1934 – 1935, când Halele au început să funcționeze, deși finisajele și dotările au continuat și în anul următor. Inaugurarea Halelor Centrale a avut loc la 1 noiembrie 1935, în prezenţa Regelui Carol II. Hala propriu-zisă este așezată în centrul complexului și are un plan pătrat, cu latura la parter de 50 metri. Legătura acestui parter cu subsolul (depozite, instalații frigorifice și de pasteurizare a a laptelui) și cu etajul-balcon (destinat standurilor de brânzeturi, mezeluri și lăptărie) o făceau patru scări și patru lifturi pentru mărfuri. Parterul era destinat standurilor de cărnuri și zarzavaturi, în mijloc se găsea o tonetă circulară, etajată și ornamentată, pentru vânzarea florilor, iar deasupra se ridica o mare cupolă de beton și sticlă. Alături se găsește o altă construcție, de 50 x 10 m, concepută pe un singur nivel, ca o încăpere de trecere, numită „hala țărănească", pentru că era destinată vânzării produselor sătenilor. O a treia construcție, și aceasta având supantă, era „hala de pește", având deasupra un luminator de sticlă, iar în mijloc o fântână cu bazin de ciment. În exterior se află, de jur împrejur, magazine, iar la etaj încăperi pentru birouri (în trecut a existat și un laborator), în colțul de sud-est se ridică un corp cu mai multe etaje, din care pornește un turn cu plan-pătrat, încununat cu un orologiu și terminat cu o terasă. Halele Centrale au fost reparate radical în anii 1982-1983. Clădirea Halelor, monumentală și unitară, cu fațadele de cărămidă roșcate și beton, dominată de marea cupolă și de turn, a devenit unul dintre simbolurile orașului.
-->
Răspunsuri
ora 11.11 - un raspuns
pentru Halele Ploieşti de ieri aveam un material interesant, dar nu am mai apucat să-l postez, aşa că azi mă grăbesc... să nu mai uit iar... (mesajul ăsta era scris la ora 11.30 dar nu a fost "postat" - iată de ce întârzii eu...
Palatul Brukenthal Avrig este fosta reședință de vară a baronului Samuel von Brukenthal, construită în stilul barocului târziu, la finalul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Palatul se află pe o terasă de 12 metri situată în punctul cel mai înalt al orașului Avrig (județul Sibiu), cu deschidere asupra Văii Oltului. Acesta face parte dintr-un ansamblu ce cuprinde o clădire cu trei aripi și două anexe fără etaj, organizate sub formă de U și orientate către parc, după modelul transilvănean.
Palatul de la Avrig sau micul Schönbrunn (după numele unei foste reședințe imperiale de vară, în stil rococo, aflată în Viena) este o expresie a spiritului cosmopolit și a puterii financiare a baronului von Brukenthal, fiind unul dintre cele mai impresionante edificii de acest fel din România.
Clădirea principală este construită pe două nivele și are deschidere spre parcul luxuriant. Palatul a fost gândit inițial a avea camere de locuit, birouri administrative, o galerie pentru operele de artă și o grandioasă sală de bal. Fiind amplasat pe cea mai înaltă terasă, clădirea palatului ocupă o poziție asemănătoare celei a Gloriettei (construcție în stil baroc, amplasată în cel mai înalt punct al unui parc terasat, fiind concepută sub forma unui pavilion, destinat odihnei) din parcul Schönbrunn-ului.
IstoricPalatul Brukenthal Avrig
Din păcate, după moartea baronului, în anul 1872, complexul a fost vândut de mai multe ori, fiind folosit drept sanatoriu la începutul secolului al XX-lea de către Prezbiteriul Comunității Evanghelice, care deschide în anul 1908 și un stabiliment termal. În perioada comunistă acesta este naționalizat (în anul 1948) și continuă să funcționeze drept sanatoriu, până în anul 2005.Palatul Brukenthal Avrig și-a pierdut mult din grandoare de odinioară, însă în prezent a reintrat în posesia Fundației Samuel von Brukenthal și este deschis vizitatorilor care vor să se bucure de o incursiune în istorie la poalele Munților Carpați.
Tot aici a fost construită și clădirea Oranjeriei între anii 1770 și 1779. Aceasta era cunoscută drept una dintre cele mai renumite sere din Europa de la finalul secolului al XVIII-lea și adăpostea arborii exotici, întregind astfel tabloul paradisiac asociat Domeniului Brukenthal Avrig. Pentru întreținerea acestora a fost gândit un sistem de irigații inovativ pentru acea vreme, care asigura un microclimat potrivit celor peste o mie de lămâi și portocali. Oranjeria a fost renovată în anul 2012 și funcționează, în prezent, ca hotel și restaurant.
Parcul Palatului Brukenthal
Parcul Palatului Brukenthal era supranumit Edenul Transilvaniei, datorită multitudinii de plante exotice rare, precum: portocali, curmali, smochini, lămâi, ananas, aloe, plante de cafea și o foarte puțin cunoscută legumă la acea vreme, sparanghelul. Parcul cuprindea: grădina olandeză, grădina franceză, grădina englezească, fântâni arteziene, grădina de fazani, ruine artificiale, dar și grădini de legume, zarzavaturi și plante aromatice.
Una dintre atracțiile acestui parc impresionant era o plantă exotică – Regina Nopții, specie rară de cactus care înflorește doar o singură dată pe an, acesta fiind un moment sărbătorit cu fast la Palatul Brukenthal.
Cea mai mare parte a plantelor exotice au dispărut, însă vestiții arbori lalea (tulipanii, originari din America de Nord) pot fi admirați și astăzi, după mai bine de 250 de ani. De asemenea, complexul sistem de fântâni de odinioară se rezumă azi la fântâna în stil baroc, izvorul cu cap de șarpe și Pârâul Morii, despre care se credea că are puteri terapeutice.
Parcul domeniului Brukenthal este organizat în terase care coboară succesiv spre râul Olt. Acesta a fost construit în stil baroc – fiind singurul parc de acest fel din România – și era o expresie a modului de gândire erudit, cu puternice înclinații iluministe ale baronului Samuel von Brukenthal.