Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am postat Biserica Evanghelică - SIBIU.
Catedrala evanghelică din Sibiu este una dintre cele mai vechi și impresionante clădiri gotice din Transilvania. Forma actuală este cea de după renovarea din anul 1520, pe structura vechii bazilici romanice din secolul al XII-lea. În fața bisericii se găsește statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893), dezvelită în anul 1899. Interiorul bisericii este realizat în stil gotic, cu bolți arcuite și pietre funerare pe pereții din nord. Biserica se află situată în Piața Huet. Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele, cu patru turnulețe pe colțul acoperișului, semn că orașul avea drept de condamnare (în latină ius gladii, literal „dreptul sabiei”). Cu o înălțime de aproximativ 74 metri, biserica se află pe locul al doilea în România, ca înălțime, după Biserica Evanghelică din Bistrița. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud și cuprinde o orgă în stil baroc realizată de un meșter slovac în anul 1671, care a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în anul 1585. În anul 1914 a fost instalată marea orgă a bisericii, cea mai mare orgă din sud-estul Europei, care în anul 1997 a fost complet renovată. Biserica este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee (părți ale unor bolți susținute de stâlpi), flancat la nord de o sacristie (loc de păstrare a locurilor de cult), urmează spre vest un transept (naos transversal care taie în unghi drept naosul principal al bisericii), apoi nava centrală și cele două laterale; în vest a fost construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex (vestibul, pronaos) format, la rândul său, din trei nave. Biserica parohială evanghelică "Sf. Maria" din Sibiu face parte dintr-un complex de monumente istorice, care mai cuprinde casa parohială evanghelică și consistoriul districtual al bisericii. Partea cea mai veche a edificiului, așa cum reiese și dintr-un document din anul 1371 era corul dar foarte probabil se definitivase și planul bazilical al bisericii, inclusiv transeptul. Tot atunci începuse construcția turnului, ridicat doar până la înălțimea etajelor inferioare. În acel moment, biserica se prezenta ca o bazilică cu transept și sacristie, navele laterale având doar jumătate din lățimea navei principale. După câteva decenii în care, din motive mai puțin cunoscute, activitatea de pe șantierul bisericii fusese întreruptă, după anul 1424 au fost reluate lucrările. În această etapă au fost înălțați pereții navei centrale cu 2,60 metri, iar navele laterale au fost lărgite. Traveele dreptunghiulare ale navei au primit bolți în cruce pe ogive, ca și cele ale colateralelor, unde au fost refolosite vechile chei de boltă. În anul 1448 a început amplificarea spre vest a bisericii, prin construcția nartexului amintit mai sus, care a primit denumirea cunoscută azi - ferula. Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudică după anul 1474, când s-a hotărât transformarea bazilicii într-o biserică-hală. S-a supraînălțat astfel peretele exterior sudic, iar în interior, prin transformarea structurii zidului, s-a format o tribună laterală prevăzută cu boltă stelată. Tribuna a fost prelungită și deasupra navei sudice a ferulei, precum și deasupra transeptului, dar aici a fost apoi înlăturată. În 1494 a fost terminat turnul bisericii, supraînălțat cu încă două etaje. Alte lucrări mai puțin ample au constat din construirea celor două pridvoare situate pe laturile de sud și nord, ambele adăpostind câte un portal cu ancadramente gotice gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construită o capelă, iar în anul 1520 a fost ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se definitiv lucrările. În anul 1867 biserica a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de sud și nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat în anul 1457. În nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul în anul 1509, după modelul celui din sud. În nord-estul monumentului se află ușa de acces la sacristie, care deasupra cadrului cu baghete încrucișate are încastrat în zidărie un detaliu al unei uși în stil renascentist provenit foarte probabil din casa comitelui Albert Huet, blazonul său fiind datat în anul 1595. Pe fațada din sud a corului, deasupra unei uși gotice, este încastrat un relief cu tema Rugăciunea pe Muntele Măslinilor. Deși lucrarea a suportat intervenții ulterioare destul de radicale, se recunoaște scena în care Isus, într-un peisaj arid, stă îngenuncheat în fața potirului. În interior, în colaterala nordică, ogivele se sprijină pe console cu motive vegetale, una dintre ele fiind decorată cu o mască umană. Pe cheile de boltă sunt reprezentați Maria și Isus, apoi simbolurile evangheliștilor Luca și Marcu. Pe peretele de nord al corului se află o frumoasă frescă reprezentând Răstignirea, încadrată de un decor arhitectural în care sunt plasate o serie de personaje biblice și istorice. Pictura bisericii este executată de pictorul Johannes de Rosenau în anul 1445, presupus a fi originar din Austria. În mod cert, maniera sa de a picta poartă amprente specifice locului său de origine, iar din punct de vedere iconografic se pot sesiza și influențe italiene. Pictura a fost restaurată de pictorul restaurator Liviu Ciungan în anii 1989-1990. Deosebit de valoros și bogat este inventarul bisericii. Chiar dacă o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiți meșteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate în biserică. Deasupra orgii se poate observa si ochiul lui Horus, semn clar folosit de Masoni. Ferula a fost despărțită de corpul central al bisericii în anul 1853, pentru a fi un loc pentru ceremonii mai intime. În ferulă există o galerie de 67 de lespezi funerare, unice în România. Până spre mijlocul secolului al XVIII-lea, personalitățile marcante ale orașului erau îngropate în biserică. Acest obicei a fost interzis în 1796, singura excepție fiind a baronului Samuel von Brukenthal. Tot în ferulă se mai păstrează vechiul amvon de piatră din anul 1520 realizat de Andreas Lapicida, o cristelniță de marmură din secolul al XVII-le, altarul de la Biserica fortificată din Dobârca, precum și alte obiecte bisericești.
-->
Răspunsuri
Curând voi fi la Brașov, dați o bere.
Dau două! Vă aştept!!!
Ok.
ora 11.11 - 1 raspuns inexact
mda, am făcut iarăşi confuzie... dar acum...
Palatul Sindicatelor Ziariștilor Bucureşti
Primăria Craiova - corp administrativ (Fostul Hotel Pallace din Craiova)
Fostul Hotel Palace este o clădire de patrimoniu din centrul municipiului Craiova, construită la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Otto Hesselmann. Edificiul, care a găzduit de-a lungul timpului Oficiul Național de Turism, CEC sau Banca Comercială Română, este în prezent pavilion administrativ al Primăriei Municipiului Craiova.
Fostul Hotel Palace, Craiova
Fostul Hotel Palace în secolul XX
În primele decenii ale secolului al XX-lea, în zona centrală a orașului Craiova s-au demolat cvartale întregi de case pentru a face spațiu viitoarelor clădiri monumentale ce împânzesc astăzi zona, precum fostul Hotel Palace, Palatul Administrativ – azi sediul Prefecturii și Consiliului Județean Dolj, Palatul Banca Comerțului – azi sediul Primăriei Municipiului Craiova, blocul Casa Albă, Palatul Jean Mihail sau Palatul Ramuri.
Conform datelor de arhivă existente, edificiul fostului Hotel Palace a fost construit după planurile arhitectului Otto Hesselmann-Carada (1880-1946), inginer-arhitect al Craiovei (1907-1910) și inginer șef al Primăriei Craiova din 1914. Adept al stilului românesc, Hesselman a îmbinat în planurile fostului Hotel Palace elementele arhitecturale și decorative cu cele de nuanță barocă. Clădirea a avut de la bun început dublă destinație de bancă și hotel, care au funcționat independent, având fluxuri de circulație separate.
Pentru a îndeplini utilitatea de hotel, clădirea a fost concepută în maniera specifică pentru majoritatea hotelurilor de început de secol XX din București (ex: Casa Capșa, Hotel Athenée Palace, fostul Hotel Național). Ca și în cazul acestora, hotelul Palace a fost construit pe o parcelă de colț, cu două fațade principale și intrări și apartamente situate chiar pe colțul clădirii. În aceste apartamente de la la etajele doi, trei și mansardă erau cazați clienții hotelului Palace.
Fostul Hotel Palace, Craiova – intrarea principala
În februarie 1904 era fondată la Craiova Banca Olteniei, societate anonimă pe acțiuni. Încă de la înființare, banca avea două sedii în oraș – unul în str. Unirii nr. 23, destinat funcționarilor, și un sediu în str. Cuza Vodă nr. 1 (actualul Palace). Parterul și etajul întâi al clădirii Palace au fost amenajate cu un hol interior mare și multe ghișee pentru a servi ca sediu de bancă. Activitatea băncii a fost întreruptă de declanșarea Primului Război Mondial. La 30 mai 1948 banca a intrat în stare de inactivitate, iar în 1949 în stare de lichidare.
De-a lungul anilor, clădirea a servit drept sediu pentru mai multe instituții, precum Oficiul Național de Turism, CEC sau Banca Comercială Română.
Cutremurele din anii 1908, 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structura de rezistență a edificiului, însă nu au fost efectuate reparații sau lucrări de consolidare.
Fostul Hotel Palace în secolul XXI
În anul 2004, în clădirea fostului Hotel Palace s-au mutat birourile Primăriei Craiova, care a preluat-o gratuit de la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Dolj, prin semnarea unui protocol cu Ministerul Finanțelor Publice, care era titularul de contract.
Despre clădirea fostului Hotel Palace
Edificiul fostului Hotel Palace este o clădire impresionantă atât la exterior, prin ornamentația celor două fațade, cât și la interior. În holul imobilului, unde se găsesc și astăzi ghișee, pot fi admirate tavanul boltit cu luminator, balcoanele interioare de la etajul I, cu semicoloane și arcuri trilobate, precum și superba decorațiune a tavanului și pereților.
Fostul Hotel Palace, Craiova – decoratiuni pereti si hol etaj I
Fostul Hotel Palace, Craiova – luminator
În anul 2021 a fost demarat un proiect de reabilitare a sediilor Primăriei Municipiului Craiova. Acesta presupune reabilitarea celor două clădiri în care își desfășoară activitatea municipalitatea: sediul central al Primăriei (fosta Bancă a Comerțului) și pavilionul administrativ din clădirea Palace (fostul Hotel Palace), ambele edificii situate pe str. A.I. Cuza aflându-se pe lista monumentelor istorice. Datorită începerii lucrărilor de reabilitare, instituția și-a mutat activitatea temporar, la Centrul Multifuncțional Craiova, începând cu data de 7 iunie 2021.