Ce monument este in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Sinagoga mare din SIBIU
Sinagoga din Sibiu este un lăcaș de cult evreiesc, cu statut de monument istoric, localizat pe Strada Constituției, la nr 11, construit între anii 1898 – 1899. Sinagoga este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic sub forma unui corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră cu motive cvadrilobate. Frontonul este încadrat de două coloane dreptunghiulare, finalizate cu câte o abacă octogonală terminată cu un dom. Deasupra sa se află un element decorativ, care reprezintă tablele celor zece porunci sculptate în piatră. Ușa de intrare și ferestrele sunt terminate la partea superioară în semicerc. Pe fiecare travee se află câte două ferestre (câte una pe fiecare nivel). Ferestrele sunt dreptunghiulare, terminate la partea superioară în semicerc. Câmpul vitrat superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Fereastra de la primul etaj al traveei centrale este dublă ca volum, având două canaturi. Sinagoga are trei intrări: una centrală (pe fațada principală) și două pe fiecare fațadă laterală. Accesul la toate cele trei intrări se face de pe o platformă cu patru trepte. Intrarea principală se face de pe fațada principală unde este o ușă de lemn cu două canaturi, având deasupra o supralumină de sticlă colorată decorată cu steaua lui David. Deasupra intrării se află un ancadrament terminat în arc frânt, pe care se află o inscripție cu litere evreiești delimitată la capete de câte o stea cu șase colțuri, de dimensiuni mici. Textul inscripției este următorul: "Slujiți Domnului cu frică și vă bucurați de El cu cutremur." (Psalmi 2:11) De o parte și de alta a acestei intrări se află două felinare din fier forjat. Fațadele laterale sunt identice, organizate în șase travee. Prima travee dinspre fațada principală este acoperită cu același model de cărămizi. Celelalte travee sunt identice, având modele similare, dar pe un perete de beton. Sinagoga este înconjurată de un gard mic, cu porți simple din fier forjat. Poarta cu grilaj are două uși batante și este surmontată de o stea a lui David. Interiorul sinagogii are un plan bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, unde se află galeriile pentru femei. Sala mare este zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist.
Răspunsuri
ora 15.46 - 3 raspunsuri - scuze pentru intarziere
Colegiul Național „Silvania” Zalău
Colegiul Național „Silvania” Zalău
Colegiul Național „Silvania” Zalău
Începuturile celui mai vechi liceu din Zalău şi din judeţul Sălaj, îşi au rădăcinile în prima jumătate a secolului al XVII-lea: în anul 1646, la Zalău funcţiona deja un gimnaziu reformat (calvinist). Din acest an este cunoscut numele primului rector al instituţiei, precum şi numele elevilor înscrişi la cursurile superioare. Aceşti elevi au fost înscrişi în matricola şcolii şi prin aceasta, ei se angajau să respecte legile şcolii. În primele secole, limba de predare a fost limba latină, apoi limba maghiară, iar din secolul trecut limbile română şi maghiară.
În decursul timpului, denumirea şcolii s-a schimbat de mai multe ori: la început se numea Gimnaziul Evang. Reformat, apoi Colegiul Evang. Reformat. În anul 1903, când a fost construit actualul sediu principal cu trei nivele, a primit numele de Colegiul Reformat „Wesselényi”. Între 1953-1965, şcoala a purtat numele poetului Ady Endre, apoi s-a mai numit Liceu de Matematică-Fizică, Liceu Teoretic şi din 2001 poartă denumirea de Colegiul Naţional „Silvania”.
În decursul existenţei sale de peste trei secole, această şcoală a fost un important centru pentru cultura şi învăţământul din zonă şi a păstrat această calitate şi pentru secolul al XXI-lea. Odinioară, aici au studiat foarte multe personalităţi cunoscute, dintre care îi pomenim pe: poetul Ady Endre, exploratorul-călătorul şi omul de ştiinţă Bíró Lajos, eminentul om politic Iuliu Maniu, fost prim ministru al României, Gyarmathi Sámuel – medic, lingvist şi profesor distins, care o perioadă a predat şi la colegiu. Alţii ca sculptorul Balaskó Nándor, politicieni: Szikszai Lajos, Kun Béla, Victor Deleu, Iulian Andrei Domşa, lingvistul Márton Gyula, psihologul Zörgő Benjamin, istoricul-scriitor Petri Mór şi alţii. Aici au predat mulţi profesori eminenţi, precum: Gyarmathi Sámuel, Salamon József, Kincs Gyula, Szabó T. Attila, Cobârzan Constantin şi alţii.
Istoria colegiului poate fi împărţită pe trei perioade: epoca cât a funcţionat ca şi şcoală confesională (de la întemeiere – până la 1948), epoca din anii socialismului (1948-1989) şi istoria ultimelor două decenii.
1. Prima perioada (1646-1948)
Colegiul din Zalău – sub forma COLEGIULUI REFORMAT este atestat ca şi şcoală medie din anul 1646. Din acest an cunoaştem lista elevilor din ultimele două clase superioare: şcola era structurată pe sistemul 4+4+2 clase. Cunoaştem şi numele primului profesor-director, care purta titlul de “rector”. Primul rector, pe nume Stephanus Váry, a îndeplinit această funcţie între 1646-1649. În deceniile următoare numărul elevilor va creşte treptat, şi conţinutul predat (curricula şcolară) se schimbă de mai multe ori. Colegiul va fi reorganizat (modernizat) la începutul secolului al XIX-lea sub conducerea directorilor Gyarmathi Sámuel şi Hiri Ferenc. În această etapă colegiul se va muta pe terenul actual iar corpul de clădire existent şi astăzi (clădirea din curtea mică) va fi construit către sfârşitul anilor 1850. Predarea în acest colegiu s-a făcut la început în limba latină şi din secolul al XIX-lea se trece la predarea în limba maghiară.
Marile evenimente istorice ale epocii moderne şi-au făcut simţite efectele şi asupra vieţii colegiului: de exemplu, cu ocazia războiului “curuţilor” în anul 1703 tot oraşul a fost incendiat de către armata imperială, cu acest prilej şi şcoala a suferit distrugeri semnificative. În anul 1848 toţi elevii de la cursurile superioare, în frunte cu profesorii lor, s-au înrolat în armata revoluţionară, drept pentru care, după înfrângerea revoluţiei, autorităţile habsburgice au vrut să desfiinţeze colegiul…
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea colegiul va fi adaptat cerinţelor moderne (se introduc discipline noi ca ştiinţe ale naturii, educaţie fizică etc). În 1902-1903 se construieşte actualul corp de clădire principal (Corpul „A”), sub directorul Kincs Gyula. Tot atunci se construieşte şi sala de sport, iar peste scurt timp şi sala festivă, în care în anul 1911 se vor face primele proiecţii de filme. Este pentru prima dată în estul şi centrul Europei, când invenţia fraţilor Lumiere este pusă în slujba didacticii.
Şi primul război mondial a afectat viaţa colegiului, mulţi dintre elevii din clasele mai mari s-au înrolat în armată, iar mai mulţi profesori au fost mobilizaţi. După ce în ianuarie 1919 Zalăul şi împrejurimilie au intrat sub administraţie românească, colegiul, după o perioadă de adaptare, se menţine ca şi liceu (gimnaziu sau colegiu) confesional sub denumire de Colegiul Reformat „Wesselényi” din Zalău (între 1903-1948).
2. Etapa dintre 1948-1989
În aceste decenii, liceul din Zalău a continuat să rămână un liceu de elită care să „furnizeze materie cenuşie” universităţilor din România. Schimbările inerente au afectat şi viaţa liceenilor şi profesorilor din Zalău, atât prin acţiuni sub egida organizaţiilor de tineret, cât şi prin accentuarea „luptei de clasă” şi în mediul şcolar. Elevii şi cadrele didactice – în conformitate cu cerinţele epocii – au participat la multe acţiuni dedicate omagierii regimului comunist, la munci patriotice şi apoi la practica productivă şi agricolă, dar nici atunci nu au pierdut din vedere tradiţiile locale şi rostul şcolii.
În anul 1953, Liceul de stat nr. 2 din Zalău a primit denumirea de Şcoala medie „Ady Endre”. În 1960 şcoala a fost unificată cu şcoala medie similară cu predare în limba română. Ulterior, conform nomenclatorului oficial al epocii, a devenit Liceu de cultură generală, iar în 1975 Liceu de matematică-fizică. În aceşti ani pe lângă clasele de profil teoretic, au fost înfiinţate şi clase de mecanică dar de fapt şi absolvenţii din aceste clase în marea lor majoritate se pregăteau pentru învăţământul superior.
3. Actuala etapă – din 1990 până în zilele noastre
După revoluţia din decembrie 1989, schimbările petrecute în societatea românească, au afectat şi viaţa liceului din Zalău. Din anul 1990 a devenit Liceul Teoretic Zalău. În sesiunea de admitere pentru anul şcolar 1990-1991 au fost şcolarizate la cursul de zi un număr record de clase (15 clase paralele la cursul de zi). Din anii următori numărul de clase paralele s-a redus la 9 clase paralele, cât este şi în prezent.
În anul 1996 au fost sărbătoriţi 350 de ani de la atestarea documentară a liceului, şi tot atunci a fost dezvelită şi o placă comemorativă în curtea mică pe clădirea Corpului B, pe cea mai veche clădire a liceului. Din anul 2001, liceul nostru poartă denumirea de Colegiul Naţional „Silvania”.
În mai 2010 a fost lansată monografia colegiului intitulată: DE LA COLEGIUL REFORMAT LA CNS, (autorul monografiei este László László, profesor de istorie la acest colegiu). În mai 2011, de Zilele Şcolii s-au sărbătorit 365 de ani de la prima atestare documentară a colegiului, când a fost lansat un DVD intitulat: Clădirile CNS.
Elevii pregătiţi de generaţii de profesori remarcabili în deceniile precedente (precum şi în zilele noastre) au participat la diferite concursuri şcolare pe discipline şi au obţinut rezultate remarcabile. Practic în fiecare an, lotul liceenilor din judeţul Sălaj participanţi la aceste concursuri naţionale şi interjudeţene, este alcătuit în majoritate din elevii de la acest liceu. Dintre elevii participanţi la aceste concursuri, mulţi au obţinut premii şi menţiuni, unii dintre ei participând şi la concursuri internaţionale.