Ce monumente e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Clădirea Prefecturii județului interbelic Vlașca din Giurgiu, azi Muzeul județean "Teohari Antonescu"
Aici admiri o veche carte poștală reprezentând fosta Prefectură a județului Vlașca, din municipiul Giurgiu, azi Muzeul județean Teohari Antonescu (istoric și arheolog 1966 - 1910). Un prim corp al clădirii datează din secolul al XIX-lea (anii 1777 - 1778), iar din anul 1903 clădirea a suferit modificări repetate. Clădirea muzeului giurgiuvean este declarată monument istoric și este situată pe Strada Constantin Dobrogeanu Gherea, nr. 3. Primele preocupari muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalenta a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul primului gimnaziu giurgiuvean. Acesta infiinteaza in 1876 o gradina botanica, iar in 1883 un muzeu scolar de stiintele naturii. Imbogatit succesiv cu piese arheologice si documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut in urma distrugerii orasului din 1916. Mai tarziu, in 1934, Prefectura Vlasca hotara infiintarea unui muzeu judetean institutionalizat ca atare. La sugestia savantului Ion Andriesescu, i s-a dat numele primului profesor de arheologie al Universitatii din lasi, giurgiuveanul Teohari Antonescu. Patrimoniul sau initial s-a constituit din rezultatele sapaturilor arheologice de la Oinacu, Tangaru, Petru Rares și Pietrele. În anul1950 a luat fiinta Muzeul raional cu profil mixt - stiintele naturii si istorie -, care a fost condus de un remarcabil muzeograf cu studii de arte plastice, Gheorghe Radulescu. Anul 1977, in care se sarbatorea Centenarul Independentei Romaniei, a fost pentru Muzeul din Giurgiu un an important, caci i-a fost cedata cladirea fostei Prefecturi a judetului Vlasca, ea insasi monument istoric. A redevenit judetean in 1981, in urma corecturii aduse reformei teritorial-administrative, cu sectii de istorie si etnografie si Oficiu pentru patrimoniu cultural national. intre 1977-1990, expozitia lui permanenta s-a numit "Muzeul luptei pentru independenta poporului roman". Din 1993 isi reia patronul antebelic, iar intre 1999 - 2005 se reface expozitia sectiilor de arheologie si istorie. Din anul 2003, in administrarea Muzeului Judetean a intrat si Casa memoriala a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogosari. Patrimoniul muzeului a fost imbogatit permanent, apropiindu-se de 100000 de piese. Dacă inițial institutia s-a numit "Muzeul luptei pentru independenta poporului roman", din 1993 isi recapata denumirea de Muzeul Judetean "Teohari Antonescu".
-->
Răspunsuri
ora 10.25 - 4 raspunsuri
Vila „cubică” a lui Petru Groza, Deva, Hunedoara.
Vila lui Petru Groza. la poalele Cetăţii Devei
Vila „cubică” a lui Petru Groza. Povestea uimitoarei clădiri de lux, ridicată la poalele Cetăţii Devei în anii '20
O clădire ciudată, cu o poveste fascinantă, îi întâmpină pe turişti la intrarea în Parcul Cetăţii din Deva. Veche de aproape un secol, vila de lux a aparţinut lui Petru Groza, şeful primului guvern comunist al României. A rămas de mai mulţi ani nelocuită, dar continuă să impresioneze prin arhitectura sa.
La începutul anilor 1920, Petru Groza devenise cunoscut ca politician, avocat şi unul dintre cei mai înstăriţi moşieri din Transilvania. În acei ani a început construcţia reşedinţei sale de lux din Deva, considerate şi în prezent una dintre cele mai frumoase clădiri din municipiu.
Vila a fost ridicată la poalele Cetăţii Devei, în parcul din centrul istoric al municipiului. Proiectantul ei a fost celebrul arhitect interbelic Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă. Horia Creangă a fost considerat un promotor al arhitecturii moderne din România, în portofoliul său aflându-se peste 70 de edificii reprezentative. Reşedinţa familiei Groza din Deva a considerată o construcţie de avangardă, reprezentativă pentru stilul cubist. Potrivit istoricilor, aici Petru Groza îşi petrecea iernile, iar printre oaspeţii săi de seamă au fost Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, episcopul (viitor patriarh) Teoctist, Patriarhul Justinian, „prinţul roşu“ Scarlat Callimachi, Gheorghe Brătianu, generalul Sănătescu, Iuliu Maniu şi regina mamă Elena.
Deşi nu mai este locuită de mulţi ani, vila fostului şef de guvern din anii 1940 a rămas o construcţie care atrage admiraţia turiştilor. De teama hoţilor, ferestrele şi uşile vilei au fost blindate cu gratii. În ciuda acestui fapt, în perioada 2004 - 2005, din încăperile acesteia au dispărut mai multe tablouri, în valoare de circa 400.000 de euro. Picturile, printre care două semnate de Nicolae Grigorescu, au fost înstrăinate, pe un preţ de nimic, de un îngrijitor al casei. Şi alte bunuri de valoare păstrate în vila lui Petru Groza din Deva au făcut obiectul unor dosare de furt.
Vila „cubică” a lui Petru Groza. Clădire de lux, ridicată la poalele Cetăţii Devei în anii '20.